„Vestigiul sovietic” din structurile de siguranță românești. Un fost condamnat se poate înscrie la Academia de Poliție, dar un licean cu media la purtare sub 9 are interzis pe viață în școlile de formare MAI!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urma dezvăluirilor generate de modul de intervenție al autorităților statului în cazul Caracal, în ultima perioadă au apărut nenumărate întrebări legate modul de funcționare al Poliției, despre procedurile învechite, dar și despre cum își selectează oamenii care le intră în structuri.
Cuprins:
Specialiștii au constatat cel puțin o anomalie: un tânăr care a fost mai ”zburdalnic” în liceu sau a avut mai multe absențe nu poate ajunge în structurile de siguranță ale statului. În schimb, un fost condamnat reabilitat, da.
Au nevoie de obedienți, nu de elevi cu personalitateavocatul Antonie Popescu
Libertatea a refăcut traseul pe care l-ar avea de urmat un tânăr care alege să devină polițist.
Se dă următoarea situație, întâlnită de altfel de mulți liceeni care visează la o carieră în structurile Ministerului Afacerilor Interne.
Pare simplu. Tot ce trebuie să facă copilul e să învețe bine în liceu, să tragă tare pentru o notă mare la BAC și mai apoi să aplice fie la Academia de Poliție, sau la Școala de Subofițeri.
Dacă a trecut probele, gata, se află pe drumul de a deveni polițist.
Dar tot acest plan poate fi zădărnicit chiar din primii ani de liceu și fără să aibă legătură cu cât de multă carte știe respectivul licean: media notei la purtare.
Condițiile pentru a putea aplica la școlile MAI
Conform ordinului de ministru 140 din 2016 emis de MAI, anexa 2, secțiunea 3, art. 6, legal, ca cineva să poată aplica pentru „admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor” e necesară îndeplinirea simultană mai multor condiții.
Cum ar fi să aibă cetățenie română și domiciliul în România și să cunoască limba română atât scris cât și vorbit.
Dar în același timp „să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puțin 9,00, cu excepția candidaților care au absolvit instituții de învățământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului”.
În același ordin de ministru, Anexa 2, secțiunea 4, art. 7, se precizează că aplicantul trebuie „să nu aibă antecedente penale, cu excepția situației când a intervenit reabilitarea”.
Cu alte cuvinte, oricine are un cazier penal, dar a fost reabilitat conform legii, poate aplica la școlile de formare de personal ale MAI. Dacă a avut note bune la purtare în liceu!
Libertatea a vorbit cu specialiști din domeniul educației și din domeniul juridic, pentru a vedea care e motivația din spatele acestor criterii de admitere.
Care este scopul notei la purtare?
Daniela Vișoianu, expert în educație, consideră că întreg conceptul de notă la purtare e „o moștenire comunistă”.
Nota la purtare „era folosită de tot aparatul opresiv ca un mecanism de control, ca un avertizor că ai niște probleme comportamentale ca nu cumva din greșeală, la un moment dat, aparatul din partid să te facă UTC-ist sau așa ceva”.
De altfel, Libertatea a publicat recent cazul liceanului din Buzău care a primit nota 2 la purtare după ce și-a ironizat profesoara de desen pe Facebook.
Vișoianu atrage atenția și că nota la purtare este folosită pentru mai mult decât probleme de comportament. „În funcție de numărul de absențe pe care îl ai, ți se scad progresiv niște puncte din nota la purtare”.
Vișoianu mai spune că nota la purtare se scade cel mai des din cauza absențelor nemotivate. Și din această cauză, copiii săraci, mai ales din mediul rural, sunt cei mai vulnerabili în fața repercursiunilor produse de scăderea notei la purtare.
Din moment ce există instituția reabilitării, ar trebui să existe și pentru elevi o astfel de instituțieConstantin Vică, lector Universitatea București specializat pe etică
Reporter: E etic ca pentru o greșeală din adolescență să îi închei unui om cariera în MAI?
Constantin Vică: Pentru ceva ce ai făcut acum 5 ani de zile, 10 ani de zile, să nu poți să mai activezi în diverse domenii. (...) Asta este nedrept. Din moment ce există instituția reabilitării, ar trebui să existe și pentru elevi o astfel de instituție. Adică acea notă la purtare să nu fie ceva definitiv. Ci să fie, poate, ceva care semnalează un comportament într-un anumit moment.
Este greșit și prematur să încercăm să ghicim comportamentul unui om de la o vârstă atât de fragedăDaniela Vișoianu, expert în educație
„Un copil în perioada de adolescență, de pubertate, are cortexul prefrontal necomplet dezvoltat. Asta spun specialiștii în neuro-știință. Adică pragul de auto-control se formează în jurul vârstei de 23-24 de ani.
Este exagerat să crezi că un adolescent nu va da dovadă de autocontrol și nu va deveni un foarte bun ofițer de poliție, pentru faptul că la 17 ani a fost năzdrăvan și s-a certat cu profesoara”, mai spune Vișoianu.
Ce înseamnă reabilitarea în ochii legii
„Reabilitarea reprezintă instituția prin efectul căreia încetează pentru viitor consecințele juridice ale unei condamnări, având o funcție reeducativă”, Antonie Popescu, avocat.
Asta înseamnă că fostul condamnat este reintegrat complet în societate și eventualele interdicții care i se aplicau înainte din cauza condamnării, odată ce a fost declarat „reabilitat”, sunt înlăturate complet.
Și persoana respectivă se poate bucura de toate drepturile și libertățile de care se poate bucura cineva care nu a suferit niciodată o condamnare.
Vestigiu sovietic, sofism ieftin
L-am întrebat Antonie Popescu, avocat și fost membru al Ligii Studenților în anii ‘90 ce crede despre această măsură. „Instituțiile nu au nevoie decât de obedienți, nu de elevi cu personalitate, care, copii fiind, mai pot și greși!”, spune acesta.
Avocatul Antonie Popescu consideră măsura ca fiind „o aiureală”.
Un vestigiu sovietic, asa cum va spuneam! O formă de excludere și de discriminare impusă de plagiatori, inacceptabilă în Uniunea Europeană!Antonie Popescu, avocat
Adrian Hatos, profesor de sociologie și expert în educație la Universitatea din Oradea consideră că este o problemă foarte mare faptul că MAI acceptă în structurile sale foști condamnați, dar nu elevi cu nota mică la purtare:
Adică e mai puternică scăderea notei la purtare la 9 de la 10 decât faptul că a fost sancționat penal? Mie mi se pare că e un sofism ieftin ăstaAndrei Hatos, professor de sociologie la Universitatea din Oradea
Libertatea a încercat să vorbească și cu Petre Tobă, ministrul de interne sub conducerea căruia a fost proiectat ordinul de ministru, dar acesta nu a putut fi contactat până acum.
Reporterul Libertatea Daniel Stanciu a fost în direct la emisiunea Adriana Nedelea LA FIX și a dat mai multe detalii despre acest subiect. Urmăriți VIDEO aici:
