Vestul Ucrainei, casă și pentru cei 225.000 de etnici români, următoarea țintă a armatei lui Putin?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marin Gherman, jurnalist de origine română refugiat cu familia din Ucraina, a discutat cu mai mulți experți despre noul front care se anunță în război: vestul Ucrainei și Polonia.
Cuprins:
- Vestul Ucrainei și cei 225.000 de etnici români
- Moștenirea Imperiilor Austriac, Rus și a Uniunii Sovietice
- Galiția - sperietoarea rușilor
- Atacurile hibride de până la războiul din 2022
- Aeroporturi și baze militare - țintele Rusiei în vestul Ucrainei
- Războiul este deja în vestul Ucrainei
- Rusia nu se va opri și se va îndrepta spre alte țări
- Forțele militare din Transnistria - o piesă importantă pe tabla de șah a războiului
- Fumul războiului - la porțile statelor membre NATO
Ucraina occidentală, despre care se spune în presa internațională și în analizele centrelor analitice din Vest că ar putea deveni un nou teatru de război, riscă să fie din ce în ce mai destabilizată de Rusia. Chiar și purtătorii de cuvânt ai armatei ucrainene au declarat că se așteaptă la un atac în vestul țării, în special în regiunea Volîn, aflată la granița cu Belarus.
Mai puțin cunoscut în România, vestul Ucrainei este nu doar mai bogat, dar și o colecție de fragilități, dureri, frustrări și clivaje. Chiar atracția vestului ucrainean complică înțelegerea și analiza posibilelor scenarii de război. O parte a acestui teritoriu a fost anexată de Uniunea Sovietică de la Polonia, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Vestul Ucrainei și cei 225.000 de etnici români
Vestul Ucrainei include 7 regiuni, create încă în perioada Uniunii Sovietice, lăsate intacte în Constituția statului ucrainean din 1996. Este vorba de regiunile Lviv, Ivano-Frankivk, Ternopil, Cernăuți, Transcarpatia, Rivne și Volîn.
Cu o populație de circa 10 milioane de locuitori, sau 20% din numărul total al cetățenilor, din care peste 88% sunt etnici ucraineni, această parte a Ucrainei preocupă publicul românesc și pentru că aici locuiesc peste 225.000 de etnici români, potrivit datelor oficiale.
Românii din regiunile Cernăuți și Transcarpatia sunt o comunitate istorică ce își păstrează limba, tradițiile și obiceiurile, dar și care oferă un aspect al diversității și multiculturalismului macroregiunii vestice. Majoritatea românilor locuiesc la sate, foarte aproape de frontiera cu România sau cu Republica Moldova.
Moștenirea Imperiilor Austriac, Rus și a Uniunii Sovietice
Istoricii ucraineni susțin că vestul Ucrainei se deosebește foarte mult de restul țării prin faptul că a fost influențat de Imperiul Austriac. E o observație cu un grad de simplificare, însă moștenirea habsburgică a fost una benefică pentru dezvoltarea economică, viața culturală și religioasă.
Dacă vestul este unul mai dezvoltat, mai occidental și cu oameni mult mai implicați social-politic, atunci estul este mai pasiv, iar oamenii sunt în așteptarea unor minuni din partea statului și nu prea cred în succesul personal, consideră sociologii ucraineni.
Galiția - sperietoarea rușilor
Regiunile Lviv, Ivano-Frankivsk și Ternopil aparțineau în trecut provinciei istorice a Galiției, cea care în urma deciziei împăratului de la Viena a înglobat pe o perioadă și Bucovina.
Galiția este considerată baștina patrioților naționaliști ucraineni, cei care au luptat cu înverșunare până în 1958 împotriva ocupației sovietice. Ei sunt criticați de politicienii și istoricii ruși că au avut batalioane în componența armatei lui Hitler doar pentru că Berlinul le-a promis că va reface Ucraina independentă.
Galiția este și baștina liderului naționalist Stepan Bandera, din care regimul sovietic a făcut o sperietoare pentru mai multe generații și care încă este folosit ca un simbol al „neonazismului” din Ucraina de către regimul Putin.
Atacurile hibride de până la războiul din 2022
Rusia a tot încercat să destabilizeze vestul Ucrainei începând cu 2014: ba semăna fake-news și dezinformare despre dorința românilor din nordul Bucovinei de a se dezlipi de Ucraina, ba încerca prin agenții săi să incendieze Centrul Cultural al Maghiarilor din Transcarpatia.
Sau a lansat ideea că există o limbă „galițiană” separată de ucraineană, iar autoritățile recurg la intimidare și șantaj pentru a-i împiedica pe specialiști să dezvăluie existența acestei limbi.
Moscova a tot distribuit pe rețelele de socializare diverse mituri despre vest. Fostul președinte pro-rus Viktor Ianukovici a venit la putere în baza lozincii „Estul hrănește vestul”, fiind votat de muncitorii marilor uzine din est, multe dintre ele erau depășite tehnologic sau funcționau din dotațiile de la stat.
Aeroporturi și baze militare - țintele Rusiei în vestul Ucrainei
Încă din primele zile ale războiului, Rusia a testat câteva atacuri cu rachete asupra aeroporturilor și bazelor militare din vestul Ucrainei.
<strong>Oamenii au intrat în panică, însă mai apoi nu au urmat lupte grele în cele 7 regiuni vestice pentru că blitzkriegul a fost împiedicat de rezistența ucraineană din est, sud și centru. De data asta, cu adevărat, estul a protejat vestul. Dar până când?</strong>
Politologul ucrainean Yevhen Mahda, director al Institutului de Politică Mondială de la Kiev, a declarat pentru Libertatea că Rusia atacă demonstrativ cu rachete întregul teritoriu al Ucrainei, distrugând nu doar infrastructura militară, ci și cea civilă. Extinderea în vest a loviturilor a fost până acum, spune politologul, o probă de forță a Kremlinului, din categoria „lovim unde vrem”.
„Dar nu se observă un succes rapid al forțelor armate ale Rusiei: apărătorii noștri luptă încăpățânat și eficient”, observă Mahda.
Războiul este deja în vestul Ucrainei
Va veni oare războiul în regiunile vestice ale Ucrainei? Dar el deja a venit acolo odată cu milioane de refugiați, sirene și alarme aeriene, constată Yevhen Mahda.
Pentru mine, concluzia principală în urma desfășurării celor patru săptămâni ale războiului este că Rusia ruinează Ucraina, încearcă să-i blocheze dezvoltarea.Yevhen Mahda, directorul Institutului de Politică Mondială de la Kiev:
Rusia nu se va opri și se va îndrepta spre alte țări
Politologul ucrainean susține că partenerii Ucrainei din UE nu trebuie să fie naivi, crezând că armata rusă se va opri după ce va distruge statul ucrainean.
„Rusia nu are de gând să se oprească în Ucraina, scopurile ei sunt mult mai mari, de aceea, Moscova trebuie oprită cu ajutorul eforturilor colective ale lumii civilizate”, spune Yevhen Mahda.
În contextul lansării unor atacuri cu rachete asupra unor obiective militare din regiunea Lviv, Polonia a început să fie tot mai îngrijorată de amenințarea reprezentată de Rusia. Polonia se pregătește pentru un posibil atac al statului agresor, a declarat ambasadorul ucrainean la Varșovia, Andrii Deșcița, menționând că a fost adoptată o reglementare națională poloneză privind apărarea țării, care consolidează puterea forțelor armate.
Forțele militare din Transnistria - o piesă importantă pe tabla de șah a războiului
Directorul executiv al Centrului Narațiunilor Politice ale Democrației, Pavlo Lodyn, originar din Ivano-Frankivsk, corespondent în Ucraina al publicației „Obserwator Międzynarodowy” din Polonia, crede și el că războiul ar putea să se mute și pe teritoriul altor state.
Expertul consideră că extinderea conflictului asupra vestului Ucrainei și mai departe nu trebuie exclus ca scenariu.
„În primul rând, se păstrează riscul implicării Belarusului în conflict prin bombardarea regiunii Volîn și invadarea spre sud-vest pentru a rupe legătura între front și regiunile vestice care asigură cu cele necesare armata ucraineană”, a declarat Pavlo Lodyn pentru „Libertatea”.
<strong>Expertul nu exclude că marea surpriză pentru apărarea ucraineană vor fi forțele militare ale Rusiei din Transnistria, care nu numai că amenință sudul Ucrainei, dar și vestul - cu același scop de a rupe liniile de aprovizionare a armatei și civililor.</strong>
„Observăm cum armata Rusiei de fapt a început să aplice metodele teroriste de luptă, distrugând orașe și infrastructura civilă. Asta în paralel cu atacuri asupra orașelor Luțk, Ivano-Frankivsk, asupra poligonului militar din Lviv, care se află la doar 20 km distanță de frontiera cu un stat membru NATO”, analizează Lodyn.
Fumul războiului - la porțile statelor membre NATO
Analistul consideră reacția Kremlinului față de inițiativa Poloniei de a amplasa pacificatorii NATO în Ucraina ca fiind una alarmantă, numită „o încercare de a ocupa vestul Ucrainei”.
<strong>„Propaganda rusă tot mai des recurge la amenințarea statelor membre NATO. Este un semnal de alarmă arderea documentelor Ambasadei Rusiei în Polonia, este exact ceea ce au făcut rușii în ambasada lor de la Kiev înainte de invazie”</strong>, susține Pavlo Lodyn.
„Geografia potențială a ambițiilor neoimperialiste și ale războiului agresiv al Rusiei nu este limitată doar de teritoriul actual al Ucrainei”, constată politologul. Din păcate, războiul bate la ușa statelor membre UE și NATO.
***
Autorul acestui articol, Marin Gherman, are 35 de ani și a scris vreme de 14 ani în presa de limbă română din Cernăuți, Ucraina. După ce războiul a început, ziaristul a venit, împreună cu familia, în România. Au hotărât să locuiască, să lucreze și să continue școala copiilor aici. Marin s-a alăturat echipei Libertatea.
