Acasă la motanul Putin şi câinele Zelenski. 30 de animale salvate din Ucraina şi-au găsit salvarea la un adăpost din Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primele zile după ce Rusia a atacat Ucraina, o bombă a lovit adăpostul de câini Loving Hearts, de lângă Odesa. În criză de resurse şi în bătaia tunurilor, îngrijitorii adăpostului au cerut ajutorul altor asociaţii din ţările vecine.
Cuprins:
Un camion cu 30 de câini a călătorit 437 de kilometri, de la Odesa la Cernavodă. Transportul a ajuns în noaptea de 29 martie la adăpostul Asociaţiei Save the Dogs and Other Animals. În acest loc, despre care aţi mai citit în Libertatea, se află şi 10 dintre caii salvaţi de pe câmpurile din Techirghiol anul trecut.
„Staţi calm, sunteţi într-un loc bun”
Când povesteşte despre momentul sosirii câinilor din Ucraina, Stela, italiancă şi veterinar la Save the Dogs, este încă emoţionată. „Salvăm mereu animale, dar operaţiunea asta a fost neobişnuită. M-a lăsat fără cuvinte. Câinii erau în cuşti, înghesuiţi. Le-am deschis să iasă, dar încă nu se puteau mişca. M-am pus în locul lor, cu frica, emoţiile, senzaţia lor că sunt rătăciţi. Unde ne aflăm? Ce ni s-a întâmplat? M-am aşezat lângă ei, le-am vorbit. Calm, staţi calm, sunteţi într-un loc bun”.
În prima zi după sosire, câinii au fost testaţi, deparazitaţi, examinaţi de veterinari. Cinci dintre ei suferă de viermi la inimă şi au fost plasaţi sub tratament, în rezervele din clinica Save the Dogs. Cei sănătoşi au fost aşezaţi în ţarcuri spaţioase, dotate cu căsuţe. „Încet, încet, au început să se obişnuiască aici, acum putem să-i punem în ţarcuri şi lângă alţi câini”, explică Stela.
Mai sunt şi alţi refugiaţi de război, pe lângă cei 30 din Odesa. Micuţa Edith, un pui de pechinez, a fost lăsată de stăpânul ei ucrainean la standul din Vama Isaccea al asociaţiei. „Ar fi vrut să o ia cu el la întoarcere, dar a decis să se stabilească în Spania, aşa că Edith a rămas la noi. I-am găsit deja o familie care vrea s-o adopte, în Suedia”, spune Stela.
Pregătiţi pentru adopţie
„Sunt multe cereri de adopţie, aşa se întâmplă în caz de dezastre, oamenii reacţionează repede, din simpatie pentru cei loviţi. Cei care vor să adopte câinii din Ucraina sunt în general străini, din Germania şi Suedia. Mai puţini din România”, afirmă Gregg, american, care a lucrat în adăposturi de animale din SUA, Nepal, Thailanda, până să ajungă la Save the Dogs.
Deşi sunt tineri ca vârstă, câinii din Ucraina, chiar şi Edith, par foarte bătrâni. Au un aer obosit şi ponosit şi privirile speriate, care arată că au trecut prin multe. „Îi pregătim pentru viaţa într-o familie, dar sunt foarte timizi. Trebuie să petrecem mult timp cu fiecare dintre ei, să-i învăţăm cu lesa, cu plimbările, cu recompensele, cu mângâiatul”, spune Roberta, deschizând uşa uneia dintre rezervele unde sunt internaţi oaspeţii din Odesa.
Pentru că Save the Dogs este o organizaţie internaţională înfiinţată de o italiancă, sunt mulţi angajaţi din Peninsulă care fac naveta şi ajută în adăpostul din Cernavodă. Roberta este unul dintre ei. Iar cel care sare pe patul lui elastic când o vede este Giorgio, un câine cu bot alungit de ogar, mereu bucuros să vadă oameni.
„Giorgio este un nume tipic italian. La Odesa, mulţi dintre câini aveau alte nume, greu de pronunţat. Aşa că le-am schimbat, să le fie şi nouă, şi adoptatorilor mai uşor”, râde Roberta, scărpinându-l pe gât pe Giorgio.
În rezerva alăturată stă Ida, o căţeluşă cu urechi mari, foarte liniştită, iar mai încolo stă REM, care e leneş, somnoros şi vânător de recompense. „E cam gras”, observă Roberta, „l-am pus la dietă. Facem plimbări”.
Bătălia pentru recompense
În jur de 200 de locuri sunt în ţarcurile destinate câinilor de la adăpost. Pisicile, care au casa lor, umblă libere şi supraveghează zona. În uşa clinicii e teritoriul lui Giovanni, un motan portocaliu, vocal, care cere recompense de la oricine intră sau iese. Motanul Putin, alb, cu coada tărcată şi postura ţanţoşă, poartă numele ăsta de câţiva ani. De la ochii mijiţi i se trage. Este un cotoi destul de expansiv, dar nu se apropie de ţarcurile câinilor, de unde se aud lătrături intermitente.
Chiar în prima zi de război, la adăpostul din Cernavodă au ajuns cinci căţei, iar unul dintre ei, metis labrador, negru şi prietenos, a fost botezat Zelenski, după preşedintele Ucrainei. „Sunt câini din România, dar ne-am gândit să le dăm nume inspirate de Ucraina, ca omagiu”, spune Stela.
Zelenski cel dornic de atenţie abia învaţă să latre. În vremea asta, Putin cel blănos plănuieşte cucerirea planetei şi transformarea ei în uzină de pliculeţe. Amândoi sunt fără griji. În jurul lor roboteşte o mică armată de 40 de oameni, îngrijitori, veterinari, dresori, şoferi, voluntari. Plus miile de donatori ai Save the Dogs. Plus miile de gânduri bune ale oamenilor de peste tot.
„Fiţi blânzi cu el! A îndurat multe!”
Când suferă oamenii, suferă şi animalele. Şi invers. Unde suferă acum animalele, vom suferi şi noi.
Peste o generaţie, două, se va schimba felul nostru de a privi şi de a trata animalele şi aici, în România. Vom fi mai buni, mai atenţi, mai responsabili. Cred în această schimbare. Stela:
Adriana, ultima venită în echipa Save the Dogs, surâde tot timpul. „Pentru mine, e locul de muncă ideal. În fiecare luni, la ora 7, mă trezesc cu drag, ştiu că sună ciudat, dar mă trezesc cu drag şi abia aştept să mă urc în maşină şi să ajung aici. Avem multe de făcut, fiecare zi e o zi plină, dar n-aş pleca de aici niciodată. Aici se întâmplă nişte lucruri care nu pot fi cuantificate în vorbe. Să fii înconjurat de atâtea animale este, din punctul meu de vedere, un privilegiu”.
Grija față de animale în România
În opinia lui Gregg, România stă undeva pe la mijloc în ceea ce priveşte grija faţă de animale: „Se poate şi mai rău. Am văzut ţări unde sunt mult mai multe animale pe străzi, bolnave, slabe. Nu mai pomenesc că în Thailanda se fură câinii şi sunt vânduţi în Vietnam, pentru carne. În România, oamenii ne sună tot timpul să ne semnaleze animale în pericol, ceea ce în alte ţări nu se întâmplă. Şi sunt mulţi oameni care au grijă de animale, aşa cum pot, hrănesc animalele străzii”.
Presiunea pe locurile din adăpostul din Cernavodă e constantă, aşa că Stela speră că oaspeţii din Ucraina îşi vor găsi repede familii: „Pentru fiecare, vorbim cu adoptatorii şi le atragem atenţia: acest câine a trăit într-un adăpost, a trecut printr-un bombardament, a fost mutat, apoi iar a fost pus pe drum, iar mutat. Fiţi foarte blânzi cu el! Aveţi mare grijă de el! E un câine care a îndurat multe. Daţi-i timp! Fiţi blânzi cu el!”.
În locurile eliberate după adoptarea „ucrainenilor” vor veni probabil câini de pripas din judeţul Constanţa sau din împrejurimi, victime de serviciu ale războiului româno-canin.
alexzzz 30.06.2022, 20:45
In noianul de stiri mai putin favorabile sau placute de la izbucnirea conflictului si inceputul invaziei din tara vecina intr-o perioada de haos, destabilizare si declin economic la nivel social si politic aceste vesti sunt cu adevarat printre putinele capabile sa mai descreteasca fruntile pline de incertitudine, ale tuturor celor incercati in mod direct sau indirect si sa aduca un strop de bucurie, optimism ori alinare in randul iubitorilor de animale in mod special la fel de afectate ca si stapanii lor, nevoite sa ia parte la un calvar descatusat de barbaria unor semeni iresponsabili ai speciei umane, lacomi, avizi de putere, scelerati, captivi ai unor interese obscure si ale unor grupuri de interese pentru care nimeni si nimic nu mai conteaza in jurul lor in atingere scopurilor despotice in care fiintele sunt reduse la statutul de nimicuri, incat mirarea ca exista si astfel de oameni gata oricand de sacrificiu, empatie si intelegere a necuvantatoarelor, dornice de un devotament suprem in salvarea si protejarea lor este o surprindere uriasa pentru cei ce nu inteleg valorile supreme de armonie, comuniune, ingaduinta cu tot ce misca in jurul nostru sau nobletea profunda a unei civilizate societati.