EXCLUSIV LIBERTATEA În stațiunea bulgărească Balcic, politicienii români au același preț: „Cel mai bine se vând ăștia doi și Nicușor”

„Cultul Reginei Maria”

Într-un mesaj preluat de presa bulgară, istoricii din Balcic au protestat, în iulie, față de ceea ce ei au numit „cultul Reginei Maria”, pe care o consideră reprezentanta unei „puteri de ocupație”. Cu referire la perioada 1913-1940, când Cadrilaterul făcea parte din România.

Pe localnici, această interpretare nu-i deranjează. Ei își doresc să fie „ocupați” de români, dar și de francezi, englezi, ruși, ucraineni. Să vină cât mai mulți, pentru că, fără această specie postistorică de invadatori numită turiști, Balcicul, cu cei în jur de 11.000 de locuitori ai lui, ar pâlpâi pe harta economică, apoi s-ar stinge.

A lăsat și stăpânirea sovietică ceva în zonă, dar nimeni nu arde de nerăbdare să viziteze fabrici ruginite și blocuri cenușii.

Bazarul de lângă castel

Așa că portretul Reginei Maria e peste tot, pe uși, pe garduri, pe mărunțișurile colorate de pe tarabe. Meniurile tavernelor și restaurantelor sunt și în română, pe panourile cu indicații de orientare scrie și în română. Balcicul îți dă, la fiecare pas, motive să te simți binevenit.

Biletul de intrare la castel costă 15 leva de persoană, cel de intrare în Grădina Botanică – tot 15 leva. Cum grădina e lipită de castel, trebuie luate împreună, la prețul total de 30 de leva (în jur de 80 de lei), nu poți cumpăra doar unul.

La magazinele care flanchează strada ce duce spre castel, găsești căni cu imagini din Balcic, căni cu chipul reginei, dar și căni cu figuri din politică și din sport. Căni cu Putin – nici din astea nu poți cumpăra doar una, dacă ești fanul liderului de la Kremlin, cumperi tot setul și primești, gratis, o cortină de fier.

Căni cu Che Guevara, cu Boyko Borissov, fostul premier al Bulgariei, cu Stalin, cu Gorbaciov, cu Hristo Stoicikov, Hagi al lor, dar și cu Hagi al nostru, cu Lamine Yamal, cu Maia Sandu, cu Viktor Orban. Căni cu Nadia Comăneci, luând 10 la JO de la Montreal, în sepia.

La toartă cu mareșalul

Însă pe primele rânduri ale piramidelor de la tarabe se află suveniruri „suveraniste”, cu chipurile candidaților români la președinție: Călin Georgescu și George Simion. Cei doi se vând cel mai bine, alături de cănile cu președintele Nicușor Dan, care sunt pe terminate. Stoc aproape epuizat.

Ceea ce înseamnă că mulți dintre românii care au trecut prin Balcic (în jur de 40.000, numai în prima jumătate a acestui an) îşi beau acum într-o companie selectă cafeaua de dimineață sau ceaiul de păducel, pentru scăderea tensiunii.

Pe tarabele din Balcic, tot în vârf, sunt expuse și căni cu mareșalul Ion Antonescu, la fel, un succes în vânzări, după cum susține tânărul care se ocupă de clienți. „Și Ceaușescu se vinde. Băsescu, Iohannis, Iliescu – mai puțin acum. Dar am vândut și căni cu ei. Cel mai bine se vând însă ăștia doi (arată spre cănile cu Georgescu și Simion) și Nicușor”, spune comerciantul. Însă Mini-Labubu, personaj nou în branșa cadourilor din concediu, vine puternic din spate.

Prețul unei căni, indiferent de figura imprimată pe ea, este același: 10 leva (în jur de 27 de lei). Produsele cu extract de trandafir – marca bulgărească – sunt și ele prezente pe rafturi, dar stau în umbra circului de căni strălucitoare.

Cel mai tare din parcare vorbește românește

La restaurante, puterea se împarte între berea Kamenița, salatele bulgărești, ciorbe, mămăligă și preparate pescărești. „Totul proaspăt și gustos!”, anunță cartoanele cu meniul zilei, plantate la intrarea în localuri.

Primul cuvânt pe care-l auzi, când ajungi în Balcic și ai mașină cu număr de România, este unul românesc. Și vine de la Peter Dimitrov Petrov (sau Petrică), patronul parcării din marginea zonei turistice, un bărbat ars de soare și bătut de briză, cândva blond, acum grizonant, într-un tricou roșu fără ambiții.

„Afacere de familie! Fiul meu stă la parcarea de la mare, după castel. Soția mea se ocupă de restaurant”, explică bărbatul. Iar în ghereta de la parcare stă fiica lui. Plata se face numai în numerar, ca în cele mai multe locuri din Balcic. Dar aici poți plăti și cu bani româneşti: 10 lei/ora.

Peter a preluat parcarea în urmă cu 30 de ani. După 10 ani, a avut suficient capital cât să cumpere restaurantul Ariciul din Balcic. „Era mic, l-am renovat, l-am făcut mare. De 7 ani, e restaurantul numărul unu aici”, se laudă el, ridicând arătătorul. Spune: „cine parchează la Peter are 10% reducere, dacă merge la restaurantul lui Peter”.

Patronul de la Ariciul a cumpărat și un hotel în Balcic, Iceberg, tot în apropiere de castel. În fiecare zi, susține el, prin parcarea lui trec în jur de o mie de turiști. Iar dacă poposesc autocare, socoteala sare de o mie.

„Cam 70 de procente sunt români. Dacă nu vin români, se închide totul”, afirmă antreprenorul bulgar.

De 15 ani a avut nevoie ca să învețe limba vorbită de majoritatea clienților săi. „E grea româna?”. Răspunde cu un oftat. La Balcic, veneau „mult, mult, mult turist din Rusia. Acum nu mai vin deloc”.

„Mentalitatea bulgarilor e la fel cu mentalitatea românilor”

Din fericire, de când cu intarea în Schengen, a sporit numărul de turiști români. „După intrarea în Uniunea Europeană, au început să vină mulți. Iar acum, pentru Schengen, e liber total la graniță. Turiștii vin să viziteze orașul Varna, apoi se opresc la Balcic să vadă castelul. Mănâncă la restaurant, unii iau și cazare”.

Despre trecerea la euro a Bulgariei, care se va petrece de la 1 ianuarie 2026, Peter are un comentariu scurt: „E perfect!”. Pentru că la Balcic vin și francezi, englezi, nemți, care nu vor mai avea grija cursului și a schimbului valutar.

Firește, afacerile merg strună în timpul verii. Dar și în celelalte anotimpuri, dacă nu e foarte frig – Peter strânge o geacă imaginară în jurul gâtului, la Balcic apar turiștii de weekend.

Despre oaspeții români, patronul parcării are aceeași părere ca despre compatrioții săi. „Mentalitatea bulgarilor e la fel cu mentalitatea românilor. E mentalitatea Balcanilor. Grecii, turcii sunt mai emoționali. Dar românii, bulgarii, sârbii sunt la fel”.

Mica, sensibila diferență e că „la voi, șmecher e de bine, la noi, e rău. Nu e bine să spui șmecher la cineva”. Și arată, râzând, cu degetul spre obraz. Apoi face semn fiicei să ridice bariera pentru o mașină cu număr de Ilfov.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro