„Vindecarea va veni peste 20-30 de ani”. Cercetătorii ruși spun ce se va întâmpla cu știința în Rusia din cauza războiului. Unii denunță regimul Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Invazia din Ucraina lovește din plin și sectorul ştiinţific din Rusia: multe dintre colaborările internaţionale au fost oprite, universităţile ruseşti şi cercetători din această țară sunt din ce în ce mai izolaţi, iar sancţiunile economice au creat probleme cu livrările de echipament, reclamă mai mulţi cercetători ruşi, citaţi de publicaţia independentă rusească Meduza.
Cuprins:
Jurnaliştii de la Meduza au vorbit cu mai mulţi oameni de ştiinţă ruşi pentru a afla cum se raportează aceştia la noile realităţi din lumea ştiinţifică, generate de invazia militară a Rusiei în Ucraina.
„E inacceptabil să sprijini regimul care a pornit acest război monstruos. Pe de altă parte, colegii noştri din Rusia (cu excepţia celor care îşi afișează făţiş susţinerea, dar care sunt o minoritate) nu ar trebui blamaţi pentru nimic întrucât ei înşişi sunt captivi ai acestei situaţii şi au de suferit de pe urma ei. Aşadar, comunitatea internaţională ar trebui, pe de o parte, să evite pe cât posibil să sprijine regimul de la Kremlin, dar să-i ajute pe colegii noştri din Rusia”, spune Evgheni Kunin, biolog, liderul grupului de genomică evolutivă de la Institutul Naţional de Sănătate al SUA şi unul din cei mai citaţi oameni de ştiinţă din domeniul său.
Kunin era membru al Academiei de Ştiinţă din Rusia, calitate din care s-a retras în luna martie 2022, ca urmare a refuzului liderilor instituţiei de a condamna războiul din Ucraina.
Acesta arată că, deşi mai multe universităţi şi institute de cercetare din Rusia şi-au arătat susţinerea faţă de regimul de la Kremlim, mesajele lor nu sunt reprezentative pentru cercetătorii din Rusia. „La vârf, establishmentul ştiinţific e putred. Dar, în timp ce consiliul academic al Universităţii de Stat din Moscova a semnat această hârtie ruşinoasă (de susţinere a lui Vladimir Putin, n.r.), 8.000 de absolvenţi, inclusiv eu, am semnat o altă scrisoare (împotriva războiului din Ucraina, n.r.). Aşadar, există o comunitate ştiinţifică în Rusia, numai că cei care o conduc nu ar trebui să fie acolo”, susţine Evgheni Kunin.
Ce consecinţe are izolarea oamenilor de ştiinţă din Rusia
Biologul rus spune că boicotul la adresa unor instituţii de stat din Rusia nu ar trebui să se răsfrângă şi asupra cercetătorilor angajaţi în aceste instituţii, care acum sunt mai vulnerabili şi care trebuie sprijiniţi. În plus, Kunin susţine că boicotul jurnalelor de ştiinţă, care refuză să publice articole semnate de cercetători ruşi, e de natură să creeze o prăpastie periculoasă în ştiinţă.
„Cred că e monstruos de stupid ca și cineva să renunţe la studenţii sau la cercetătorii ruşi. Ei nu s-au compromis în niciun fel, nu ar trebui să-i blamăm. Dimpotrivă, ar trebui să-i ajutăm. Cooperarea cu laboratoare individuale ar trebui continuată şi întărită. Şi, desigur, ar trebui să-i ajutăm pe tinerii care vor să se mute în alte ţări, unde să-şi poată continua munca”, spune Evgheni Kunin.
Acesta mai atrage atenţia şi asupra faptului că oamenii de ştiinţă ruşi din Occident ar putea ajunge izolaţi de comunităţile ştiinţifice din care fac parte. „Ei nu vor avea de suferit doar pentru că sunt ostracizaţi, ci pentru că acum le e imposibil să se mai întoarcă chiar şi temporar în Rusia, unde au familii. Situaţia asta ar trebui să genereze simpatie, nu o condamnare pentru o vină mitică şi colectivă”, crede Kunin.
CERN poate rămâne fără angajaţi ruşi
Un cercetător rus de la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a vorbit, sub protecţia anonimatului, despre felul în care războiul din Ucraina i-a afectat pe colegii săi de la instituţia cu sediul în Geneva. Astfel, din 8 martie, conducerea CERN a luat decizia de a retrage Rusiei statutul de observator, iar din 31 martie au fost adoptate mai multe măsuri menite să reducă interacţiunea cu cercetătorii proveniți din instituţii ruseşti.
„CERN a oprit orice schimb de experienţă cu Rusia, inclusiv în ce priveşte participarea cercetătorilor în comisii sau în conferinţe comune. În plus, a fost suspendată încheierea de noi contracte cu membri asociaţi, dacă aceştia au legături cu instituţii științifice din Rusia sau Belarus. Această decizie va conduce la eliminarea personalului din Rusia”, susţine cercetătorul.
Acesta speră ca o viitoare decizie a conducerii CERN să le garanteze cercetătorilor un statut neutru în instituţie, astfel încât aceştia să participe la următoarele experimente ale acceleratorului de particule. „Unul dintre rolurile ştiinţei este că uneşte oamenii, aşa că trebuie să ne adaptăm la noua situaţie şi să stabilim noi contacte cu oameni de ştiinţă din alte state. Aceste legături vor conduce nu doar la creşterea nivelului ştiinţific în Rusia, ci şi la reducerea tensiunilor globale”, susţine angajatul CERN.
Profesor la Centrul Skoltech din Moscova: „Rusia are nevoie de ştiinţă”
Biologul Konstantin Severinov, profesor la Centrul Skoltech din Moscova şi la Universitatea Rutgers din New Jersey, vorbeşte despre reticenţa jurnalelor ştiinţifice de a publica lucrări ale cercetătorilor ruşi. Acesta dă exemplul unui jurnal editat de Oxford University Press, unde unul dintre recenzori a refuzat să evalueze un articol „din motive de principiu în legătură cu evenimentele din Ucraina”. De asemenea, mai spune Severinov, echipa lui nu mai poate plăti apariţia articolelor în anumite jurnale ştiinţifice, întrucât acestea nu acceptă tranzacţii venite de la instituţii din Rusia.
„Situaţia e foarte dificilă. Integrarea într-un sistem universitar global, menţinerea unor colaborări internaţionale productive, cercetarea ştiinţifică de clasă mondială în Rusia, adică obiectivele pentru care comunitatea noastră s-a luptat în ultimii 20 de ani, s-au oprit brusc. Există apeluri pentru refuzul de a mai publica în jurnale ştiinţifice internaţionale şi de a crea propriul sistem, însă asta e o strategie greşită, care va slăbi ştiinţa în Rusia. Rusia are nevoie de ştiinţă pentru a pregăti personal calificat şi pentru a-şi continua dezvoltarea. Dar, pentru asta, e nevoie de cooperarea internaţională. Nu doar de interacţiuni cu ţări precum Uzbekistan şi Kazahstan, ci să lucrăm cu lideri recunoscuţi în ştiinţă, de la care avem de învăţat”.
Severinov dă exemplul a doi studenţi ruşi de la Universitatea Durham din Marea Britanie, beneficiari ai unui program de mobilitate. Aceştia au fost afectaţi mai întâi de prăbuşirea rublei şi apoi de blocarea conturilor bancare unde primeau bursa de la Centrul Skoltech. În urmă cu o săptămână, conducerea universităţii a decis să-i trimită pe studenţi înapoi în Rusia, renunţând astfel la un experiment la care aceştia îl derulau.
„Din ce în ce mai aproape de perioada sovietică”
Cunoscutul astrofizician Serghei Popov, profesor la Academia Rusă de Ştiinţe, spune că principalele probleme din domeniul ştiinţelor naturale vor fi finanţarea cercetării fundamentale, livrarea echipamentului şi a consumabilelor, precum şi marginalizarea cercetărilor din Rusia. „Nu e un efect imediat, dar va fi remarcat încetul cu încetul. Şi va conduce la o scădere a nivelului de cercetare, lucru absolut inevitabil”, susţine Popov.
Cercetătorul se arată îngrijorat de zvonurile potrivit cărora evaluarea cercetătorilor ruşi nu va mai ţine cont şi de contribuţiile acestora din jurnalele ştiinţifice occidentale, lucru care ar duce, crede Popov, la „provincializarea” cercetării şi la erodarea reputaţiei oamenilor de ştiinţă din Rusia. „Vor fi mai puţine contacte cu partenerii internaţionali, iar asta ne va aduce din ce în ce mai aproape de perioada sovietică, când oamenii de ştiinţă occidentali nu puteau colabora cu cei mai buni cercetători din Rusia, ci doar cu cei care erau lăsaţi”, crede Popov.
Astrofizician rus: „Vindecarea va veni după alţi 20-30 de ani”
Astrofizicianul mai vorbeşte despre dezamăgirea tinerilor cercetători care, în ultimii 30 de ani, au fost lăsaţi să creadă că pot fi integraţi în comunitatea ştiinţifică internaţională. „E un moment semnificativ. În anii ’80, mulţi cercetători au plecat cu gândul că «nimic nu poate creşte aici». Or, acum, sentimentul de optimism format în ultimii 30 de ani începe să dispară. De fapt, deja a dispărut”.
„În ultimii 10 ani, am avut studenţi talentaţi care au crezut, în mod rezonabil, că pot face ştiinţă în Rusia. Acum, un student raţional nu mai poate crede asta. Iar revelaţia că trebuie să pleci din Rusia dacă vrei să fii profesionist în cercetare a venit cu mare forţă. Ca să trecem peste asta, va trebui să mai treacă o generaţie de cercetători, adică vindecarea va veni după alţi 20-30 de ani”, crede Serghei Popov.
foto: Hepta - Imagine de arhivă din 1979 de la Institutul de Probleme Biomedicale al Ministerului Sănătății din URSS.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
