Vlad Cosma, martorul protejat `Ion Manole` din dosarul „Ghiță-Bădescu”, își retrage denunțul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul martor amenințat din dosarul de corupție al lui Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu, cunoscut sub identitatea protejată de „Ion Manole” și-a retras declarațiile și denunțul ce au stat la baza acestui caz, luni la instanța supremă.
Completul de cinci judecători al ICCJ care dezbate apelurile din dosarul în care cei doi au fost achitați de un complet de trei judecători, l-a audiat azi pe ex-martorul amenințat „Ion Manole”, în realitate, fostul deputat Vlad Cosma.
Vlad Cosma este autorul mai multor plângeri făcute la Parchetul instanței supreme împotriva mai multor procurori și ofițeri judiciari de la DNA Ploiești.
Vlad Cosma a susținut luni în fața judecătorilor că își retrage toate declarațiile de martor date în fața instanței supreme, la procurorii DNA Ploiești dar și denunțul făcut în fața fostului procuror Mircea Negulescu, pe vremea când acesta activa la Parchetul Curții de Apel Ploiești.
Motivele au fost aceleași prezentate de un an de zile la mai mușlte posturi de televiziune la care Vlad Cosma a diseminat numeroase înregistrări ambientale făcute de el în sediul DNA Ploiești respectiv că magistrații Serviciul Teritorial al DNA ar fi avut un scop prestabilit de a-i face rău lui și familiei sale.
Denunț „fictiv” cu participație asumată
Fostul deputat Vlad Cosma a povestit cum s-a înregistrat denunțul și a confirmat că a semnat și și-a asumat prin procedeul semnării toate documentele pe care acum le reneagă.
Asumarea semnării lor o pune în schimb pe o pretinsă presiune psihică pe care ofițerii și procurorii indicați de el ar fi pus-o asupra sa și care ar fi avut drept efect cedarea sa și asumarea nevoită a semnării actelor de bază ale dosarului „Ghiță-Bădescu”.
„Nu mențin niciuna dintre declarațiile de la PCA Ploiești, nici cea de la DNA și nici denunțul.
Faptul că pe acele foi scrie denunț nu a fost propria mea inițiativa ci a fost inițiativa exclusivă a procurorului Mircea Negulescu. Aveam pseudonimul de martor amenințat Ion Manole.
În acea perioada, la sfârșitul lui aprilie mai 2015 prin mai multe metode Mircea Negulescu de la PCA Ploiești a încercat să mă determine și a reușit, să semnez mai multe declarații de martor protejat inclusiv denunțuri ce ulterior au fost declinate la DNA Serviciul Teritorial Ploiești, pentru că el nu avea competență să facă acte de urmărire penală față de persoanele pe care vroia să le incrimineze.
Acest denunț și aceste declarații care se află la dosarul cauzei dumneavoastră se află din aceeași perioadă în care s-au făcut și tabelele falsificate. În 2-3 săptămâni am semnat patru astfel de declarații”, a susținut Cosma în fața celor cinci judecători.
A scris cu mâna lui că vrea protejat
„Ca sa detaliez, acest denunț a fost dictat și redactat de Mircea Negulescu după propria exprimare și de polițistul judiciar Mihai Iordache, denunț ce a fost redactat sub statutul fictiv de martor amenințat.
Cererea de solicitarea a protecției era scrisă de mâna pentru că era o procedură standard folosită de Negulescu în mai multe dosare penale.
Am fost chemat de Negulescu la PCA Ploiești direct și prin intermediul altora pentru a da declarații aici și în alte dosare.
Pot dovedi prin probe depuse și la PICCJ într-un dosar în care se verifică modul de anchetă a lui Negulescu și Lucian Onea.
Acolo e în original. Am adus o poză ce reprezintă o discuție dintre Răzvan Alexe și Negulescu prin care acesta din urmă spunea ca eu să vin să dau declarații într-o cauză dar și în acest dosar cu Bădescu”, a mai susținut fostul deputat.
Instanța supremă va continua audieerile în acest dosar în 24 septembrie, termen pentru care a dispus aducerea cu mandat a martorului Răzvan Alexe, și el fost martor protejat al procurorilor DNA Ploiești.
Investigatori, colaboratori și martori, degeaba
Judecătorii spun că deși probele procurorilor indică o anume stare de fapt, ele nu au fost suficiente pentru a dovedi fără dubiu că cei doi s-ar face vinovați de acuzațiile aduse de către anchetatori.
„Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur și simplu, nu mai există și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție şi deci inculpatul trebuie achitat.
Hotărârile de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați”, scriu judecătorii în motivare.
Potrivit documentului, probele Direcției nu conduc cu claritate la concluzia că Sebastian Ghiță este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat bani cu titlu de mită lui Bădescu și că nu există probe directe din care să rezulte că el a avut un control juridic sau efectiv asupra societăților implicate în faptele din dosar.
Fostul deputat Sebastian Ghiță și fostul primar Iulian Bădescu au fost achitați, în 25 septembrie 2017, de instanța supremă, în dosarul finanțării Clubului Sportiv Asesoft Ploiești, dar decizia nu este definitivă.
Sebastian Ghiță este judecat în două dosare și urmărit penal în alte trei. Fostul deputat așteaptă în Serbia decizia privind extrădarea sa, cerută de autoritățile române.
Omul de afaceri Sebastian Ghiță a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru toate acuzațiile care i-au fost aduse de procurorii DNA, respectiv dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.
