Deşi au primit notificare din partea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti încă din iunie 2008, adică la un an de la condamnarea definitivă a lui Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak, inspectorii de la ANAF abia acum au luat primele măsuri concrete de recuperare a sumei de 30.000 de dolari americani, bani care, potrivit magistraţilor, ar fi trebuit să ajungă din patrimoniul lui Omar în cel al statului. Fiscul a deschis la sfârşitul lunii trecute la Judecătoria Sectorului 2 din Capitală un dosar de partaj. ANAF cere ca imobilul din Capitală, deţinut de sirian încă din 1996 alături de Adela, soţia sa, să fie împărţit între cei doi, astfel încât statul să poată vinde jumătatea din casă ce-i va reveni în totalitate lui Hayssam.
Dacă apartamentul de 126 de metri pătraţi nu va putea fi împărţit în mod egal, ANAF solicită magistraţilor să-i oblige pe soţii Hayssam să vândă casa şi să achite datoria pe care o au la bugetul public. Anticipând un refuz al lor cu privire la această ultimă variantă, Fiscul cere magistraţilor permisiunea de a scoate imobilul la licitaţie. În aceste condiţii, singurii care vor avea de suferit în urma acestui dosar sunt soţia şi cei şapte copii ai lor Hayssam, care acum locuiesc în imobilul în litigiu şi care ar putea să nu mai aibă unde să stea.
Închis acum la Penitencirul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, Omar Hayssam pare să fi ajuns, dintr-un potent om de afaceri, un sărac pârlit. Maşinile de lux, acţiunile la zeci de firme, terenurile şi casele ale celui supranumit “Teroristul nr. 1 al României” parcă s-au topit. Aşa se face că nici măcar Fiscul nu mai are ce recupera de la el, în afară de casa ce reprezintă reşedinţa copiilor şi a soţiei.