Zacusca de pe rafturi nu e deloc tradițională. Concluziile îngrijorătoare ale unui studiu

APC a analizat conţinutul a 55 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, de/cu vinete, de fasole, țărănească, macedoneană, clasică, cu pește, comercializate în magazinele mari. Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor analizate sunt următoarele: hribi, vinete coapte, ghebe, gălbiori, bureți de fag, hribi, ciuperci pleurotus, ciuperci champignion, carne de pește separată mecanic, fasole, gogoșari copți, pastă de ardei dulce, tomate, morcovi, ceapă, ardei gras, ardei roșu, pastă de roșii, ardei capia copți și decojiți, piure de cartofi, ulei de floarea soarelui, piper, foi de dafin, usturoi, zahăr, sare, amidon din porumb și amidon de cartofi, se arată într-o informare publicată pe apc-romania.ro.

Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 0,35 grame şi 1,4 grame/per 100 grame de zacusca de/cu ciuperci, în timp ce la zacusca de/cu vinete cantitatea de sare variază între 1,07 grame și 1,5 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame).

”Consumul zahărului este asociat în mod direct cu creşterea incidenţei afecţiunilor cardiovasculare şi cancerului, adică cu primele două afecţiuni care curmă cei mai mulţi oameni în fiecare an. Sănătatea este activul cel mai de preţ al omului şi se întâmplă de prea multe ori să nu o apreciem decât atunci când nu avem parte de ea. Acesta este şi argumentul meu pentru care voi milita întotdeauna pentru consumul alimentelor preparate în casele noastre, întrucât avem controlul total asupra ingredientelor pe care le adăugăm în reţetele preferate” spune nutriţionist Dumitru Bălan, potrivit sursei citate.

Sursa foto: APC Romania

Cât ne costă lunar un deţinut după gratii. Aproape 1.000 de lei «mănâncă» fiecare puşcăriaş

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro