Lista celor 10 bănci care au primit amenzi-record de 710 milioane de euro pentru manipularea indicelui ROBOR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zece bănci au primit amenzi-record de 710 milioane de euro pentru manipularea indicelui ROBOR. Sancțiunea de la Consiliul Concurenței vizează înțelegeri ilegale în stabilirea dobânzilor.
Cuprins:
Băncile au termen 60 de zile să elimine practicile anticoncurențiale
Din momentul primirii motivării, băncile au termen 60 de zile pentru a prezenta planurile de măsuri prin care vor stopa aceste practici anticoncurențiale. Planurile de măsuri vor fi supuse aprobării Consiliului Concurenței. Totuși, băncile au dreptul de a contesta decizia autorității la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea oficială a motivării.
„Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, au anunţat duminică reprezentanții instituţiei într-un comunicat de presă.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Banca Transilvania S.A, prima în top
Amenzile au fost aplicate astfel:
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Ce este procedura de fixing
Totodată, în urma investigației, autoritatea a descoperit că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au
coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în
special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, arată Consiliul Concurenţei, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate
fi folosită ca indicator relevant.
„Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, arată Consiliul Concurenţei.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Investigaţia, declanşată la sfârşitul anului 2022
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autorităţile de concurenţă au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacţie la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite.
„Cu toate acestea, în urma acestei investigaţii, autoritatea de concurenţă a identificat comportamente anticoncurenţiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing. Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE. Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizează instituţia.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
De asemenea, instituția reamintește că legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească.
Nerasist 07.06.2026, 19:39
Banii trebuie sa ajungă la victime nu la stat. Daca ajung la stat dovedește că le caută nod in papura sa le ia banii, nici gând de justiție, echitate, dreptate.
covrig 07.06.2026, 21:15
Când strigă lumea în gura mare că sunt hoți!...se supără băncile.