Din 1 septembrie 2019, punctul de pensie crește de la 1.100 la 1.265 de lei, respectiv cu 15%, însă aceasta nu este singura modificare importantă din noua lege a pensiilor.
Cuprins:
Cele mai multe prevederi din Legea pensiilor se aplică din 2021. Libertatea vă prezintă 10 dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege.
Vor urma alte majorări în următorii ani, stabilite prin noua lege a pensiilor.
Legea pensiilor mai prevede ca din anul 2022 pensiile să se indexeze cu inflația, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Din 2021 se va schimba formula de calcul a pensiei.
Cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte cu valoarea punctului de referință. La intrarea în vigoare a legii, adică în 2021, punctul de referință va fi 75 de lei.
Numărul total de puncte de pensie se obține din adunarea punctajelor anuale. Punctajul anual se stabilește prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare.
Punctajul lunar se va calcula prin raportarea venitului brut lunar realizat sau a venitului lunar care a constituit baza de calcul a contribuției sociale, la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
Toate pensiile stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii legi vor fi recalculate. În urma recalculării, nu toate pensii vor crește.
În cazul în care în urma recalculării ar rezulta o pensie mai mici, aceasta nu va scădea, pentru că legea prevede că se ia în calcul suma mai mare și astfel beneficiarul va rămâne cu aceiași bani ca și până atunci.
Studiile de masterat și doctorat se vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării.
De asemenea, vor fi considerate vechime în muncă stagiul militar, concediul pentru creșterea copilului, deportarea, prizonieratul, detenția politică sau pensia de invaliditate. Acestea sunt și în legislația actuală.
Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani.
Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus pentru fiecare naștere.
O altă măsură inclusă în noua lege o constituie plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. Astfel, noua lege permite ”cumpărarea” de vechime.
Nu se pot depăși 5 ani în total, dar se vor putea plăti perioade diferite.
Noua lege mai instituie faptul că pensia minimă se va plăti celor cu minimum 15 ani de cotizare la sistemul public de pensii.
Aceasta se calculează raportat la salariul minim brut pe țară de la acel moment. Minimul va fi de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an lucrat în plus.
Pensia minimă nu poate depăși 75% din salariul minim brut.
Unul dintre punctele contestate ale noii legi este acela potrivit căruia nu se iau în calcul la vechime perioadele în care angajatorii nu virează contribuțiile sociale.
Prevederea a fost contestată de către sindicate, deoarece, deși angajații din România datorează cei 25% pentru pensii, aceștia nu au niciun control efectiv pentru a putea vedea dacă firmele chiar virează banii și nici nu le pot forța.
Până acum, existau două tipuri de pensionare anticipată, respectiv fără penalizare și parțială. Actul normativ a eliminat pensionarea anticipată fără penalizare.
Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.
De aceasta beneficiază persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
Cuantumul acesteia se stabilește prin diminuarea pensiei de limită de vârstă cu anumite procente, în funcție de numărul lunilor de anticipare.