Zeci de proiecte educaționale cu același titlu au pierdut finanțarea prin PNRR. În spatele lor se află Editura Litera, abonată la contracte cu statul 

Deși au fost admise în prima etapă, cea administrativă, proiectele nu au primit de la evaluatori punctajul necesar și astfel 71 de școli au pierdut o posibilă finanțare. „Îmi pare foarte rău că a picat acest proiect, pentru că aveam nevoie de așa ceva”, a spus pentru Libertatea unul dintre directori, la aflarea veștii. 

20.000 de euro pentru școli din zone defavorizate cultural

AFCN are un program de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru promovarea culturii în instituții de învățământ din localități cu mai puțin de 50.000 de locuitori. 

Pe 23 noiembrie 2022, instituția a lansat apelul de finanțare cu titlul „Creșterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural”. Cu o alocare bugetară de 4 milioane de euro, programul-pilot prevede sprijin financiar pentru minimum 30 de proiecte, iar suma nerambursabilă alocată pentru fiecare este de 20.000 de euro. 

Într-o lună, 208 de instituții de învățământ, de la creșe la licee, și-au înscris ideile în concurs, iar dintre acestea, 181 au fost admise spre evaluare. Adică au trecut de primul pas: au întrunit toate condițiile administrative impuse pentru a fi eligibile. 

71 de proiecte trase la indigo

Dintre cele 181 de proiecte, 71 au același titlu, respectiv „Cultura și diversitatea culturală pe înțelesul copiilor. Cinci tehnici de învățare activă, prin joc”, conform tabelului publicat pe site-ul AFCN. În unele titluri, cuvântul copii este înlocuit cu elevi, iar sintagma „prin joc” este eliminată. O adaptare în funcție de tipul de instituție.

Cu alte cuvinte, 40% dintre proiectele înscrise la programul cultural-educațional finanțat prin PNRR au același titlu și, potrivit mai multor surse Libertatea, și un conținut identic. 

Anomalia a fost semnalată inițial pe Facebook de Dragoș Neamu, manager cultural, și de Iulia Popovici, care a și coordonat pilonul cultural din cadrul PNRR când avea funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii. 

Când am negociat cu Comisia Europeană și Consiliul Concurenței acest program de finanțare, am făcut-o ca el să servească drept pilot pentru politici publice viitoare legate de educația prin cultură în orașele mici și în rural. Nu ca să intru eu la bănuială că au ajuns «băieții deștepți» și la cultură.

Iulia Popovici:

„Avem de-a face cu un grup de interese”

„E evident că avem de-a face cu o rețetă în spatele căreia se află un grup de interese, iar la capătul beneficiilor acestor proiecte sunt o serie de prestatori de servicii care sunt incluși ulterior în schema proiectului”, a declarat pentru Libertatea Dragoș Neamu. 

Dragoș Neamu, care a făcut parte din zeci de comisii de evaluare de proiecte, spune că, în mod normal, aceste aplicații ar fi respinse chiar și în cazul în care proiectul ar fi foarte bine scris. 

„Pot fi picate nu neapărat pe considerentul plagiatului, cât pe cel al lipsei de oportunitate și de justificare a nevoilor fiecărui proiect. Una este o nevoie a unei școli din Caracal și alta este nevoia uneia din Maramureș. Adică nu poți să vii cu aceeași rețetă pentru toate instituțiile – ceva e neserios”, a mai explicat Neamu. 

În general, un proiect se bazează pe o analiză a unor nevoi concrete, care sunt diferite, în funcție de situație, de nevoile de investiții, de educația pe care vrei să o oferi, de tipul de infrastructură pedagogică pe care vrei să-l dezvolți. Nu poți să ai 71 de proiecte care au 71 de nevoi și de justificări identice. 

Dragoș Neamu:

„Administrativ, nu e nicio problemă”

Unul dintre membrii comisiei care s-au ocupat de evaluarea administrativă a proiectelor a declarat pentru Libertatea că, cel puțin din acest punct de vedere, nu există nicio problemă că sunt mai multe proiecte identice. 

„În ghidul solicitantului nu este interzis acest lucru, nu este specificat că proiectul trebuie să fie unic. Câtă vreme școala a parcurs toți pașii ceruți, proiectul este realizabil, iar noi ne atingem jaloanele, nu e nicio problemă. Sigur că am observat și noi că sunt mai multe la fel și am verificat să fie totul în regulă din punct de vedere administrativ. De conținut însă se ocupă comisiile de evaluatori, ei dau punctajele finale și stabilesc calitatea proiectelor, valoarea lor”, a explicat acesta. 

Proiect scris de o asociație condusă de directorul Editurii Litera 

Am sunat la mai multe instituții de învățământ și toate au invocat drept autor al proiectului ONG Cultura sau ONG Cultural A.C.L.V. (Asociația Culturală Ludmila Vidrașcu). În fapt, este vorba de aceeași entitate, iar rețeta folosită a fost identică: directorii instituțiilor au fost contactați de un reprezentant al ONG-ului care s-a oferit să se ocupe pro bono de scrierea proiectului. 

„Personal, mi-au plăcut ideile lor, mi s-au părut bune. Până la urmă, eu urmăresc interesul școlii mele. Practic, oamenii aceștia, pe care nu-i cunosc, mi-au dat o mână de ajutor fără niciun fel de pretenții financiare. Sunt niște obiective care pentru școala noastră ar fi foarte în regulă, conform cu nevoile noastre”, a explicat pentru Libertatea Cristinel Acatrinei, directorul Colegiului Vasile Lovinescu, din Fălticeni, județul Suceava. 

Potrivit informațiilor obținute de Libertatea din discuțiile cu mai mulți directori de școli, dar și din documentele oficiale consultate, proiectul prevede, printre altele, dotarea fiecărei săli de clasă cu câte o bibliotecă în care să fie 150 de cărți. 

Potrivit unor surse Libertatea, care cunosc situația, odată primite finanțările, instituțiile de învățământ ar fi urmat să achiziționeze cărțile de la Editura Litera. 

„Doar i-am îndrumat să participe, nu le-am scris proiectul”

Marin Vidrașcu nu a putut fi contactat pentru a comenta situația, iar reprezentanții Editurii Litera ne-au redirecționat către directoarea de marketing, „care se ocupă și de asociație”. Aceasta s-a prezentat doar Raluca și a evitat să-și dea numele complet, precizând că nu ocupă vreo funcție în ONG, ci este doar colaboratoare pentru anumite proiecte culturale.

Directoarea de marketing a negat că Asociația Ludmila Vidrașcu a scris proiectele, însă a recunoscut că a trimis către mai multe școli o informare cu privire la programul de finanțare al AFCN. 

„Noi nu le-am scris proiectele, pentru că nu ăsta e obiectul activității noastre. Probabil școlile n-au știut să vă spună, dar au lucrat cu o firmă de consultanță cu care noi n-avem absolut nicio legătură. Nu știu să vă spun numele firmei. În trecut, noi le-am recomandat școlilor cu care colaborăm mai multe firme de consultanță, dar de data asta nu am făcut-o”, a declarat aceasta. 

„Nu-mi dau seama de ce au zis că noi le-am scris proiectul, poate pentru că, într-adevăr, au lucrat cu noi pe alte proiecte, pentru că am încheiat de-a lungul timpului acorduri de colaborare, i-am sponsorizat, am organizat evenimente. Probabil de aici confuzia. Noi avem protocoale de colaborare semnate cu peste 1.000 de școli, dar nu înseamnă că le-am scris acest proiect. Noi doar i-am informat, ca întotdeauna, că există acest program de finanțare. Doar i-am îndrumat să participe”, a completat aceasta. 

Când a fost întrebată de ce mai mulți directori au declarat că au primit proiectul scris pentru programul AFCN de pe o adresă de e-mail a Asociației Ludmila Vidrașcu, explicația a fost următoarea: „Trebuie să verific cu colegii mei. Probabil, cum ni s-a mai întâmplat, directorii respectivi nu erau siguri de ce au scris consultanții în proiecte și ne-au trimis proiectul să-l verificăm. De multe ori s-a întâmplat așa”.

Raluca a spus și că nu poate confirma că adresa de e-mail ongcultura.proiect@gmail.com, de pe care mai mulți directori de școli au spus că au primit proiectul și pe care au folosit-o pentru a stabili detaliile privind înscrierea la programul AFCN, ar fi a ONG-ului. „Nu știu ca adresa să aparțină Asociației”. 

În protocolul de colaborare pe care ONG Cultural A.C.L.V. îl încheie cu instituțiile de învățământ este trecută însă adresa respectivă de e-mail. Un astfel de document ne-a fost pus la dispoziție de o școală gimnazială care a înscris unul dintre proiectele cu același titlu, dar al cărei dosar a fost respins pe criterii administrative. 

Libertatea a revenit la unii directori pentru a-i întreba dacă, într-adevăr, au colaborat și cu o firmă de consultanță. Aceștia au negat. „Poate că ONG-ul a avut un consultant, dar noi doar cu ei am ținut legătura pentru acest proiect”, ne-a spus unul dintre dascăli. 

Toate școlile au ratat finanțarea 

Vineri, 10 februarie, AFCN a publicat lista cu punctajele obținute de proiecte. Toate cele 71 de instituții de învățământ care au avut același proiect au fost picate, obținând sub 70 de puncte, minimumul necesar pentru a intra în cursa pentru finanțare. 

Între 13 și 15 februarie, școlile pot depune contestații. „Îmi pare foarte rău că a picat acest proiect, pentru că aveam nevoie de așa ceva, dar în același timp nici n-aș îndrăzni să depun contestație având în vedere situația. E chiar jenant ce s-a întâmplat. Eu acum stau și mă gândesc cum să previn pe viitor o astfel de situație, o să mă informez mult mai bine în legătură cu oamenii cu care voi colabora, asta e clar”, a declarat Cristinel Acatrinei, directorul Colegiului Vasile Lovinescu, din Fălticeni.

Lista finală a proiectelor aprobate pentru finanțare prin PNRR ar urma să fie făcută publică pe site-ul AFCN la începutul lunii martie. Dragoș Neamu atrage atenția că, și dacă proiectele asociației lui Marin Vidrașcu vor rămâne picate, o anchetă este necesară. 

„O dată, pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete – pentru că e ceva unic în lume, nu a mai existat la un nivel atât de amplu o astfel de situație într-un program de finanțare național sau internațional. Dar și pentru că nu cred că aceste persoane care sunt în spate n-au mai avut precedente care au trecut neobservate și care acum pot fi reactivate, apropo de isprăvi în consumarea banului public prin mecanisme de finanțare”, a declarat expertul pentru Libertatea. 

Frații Vidrașcu au câștigat direct zeci de contracte cu administrația publică

Ultimele date financiare făcute publice de Asociația Culturală Ludmila Vidrașcu sunt din 2021, când a înregistrat pierderi de 295.597 de lei, potrivit totalfirme.ro. 

De-a lungul anilor, atât Asociația Culturală Ludmila Vidrașcu, cât și Editura Litera, dar și alte firme ale fraților Vidrașcu au avut numeroase contracte cu instituții publice – majoritatea controlate de PSD. 

În mai 2020, Primăria Municipiului București (PMB), condusă la acel moment de social-democrata Gabriela Firea, a încheiat un acord de colaborare cu asociația lui Vidrașcu pentru ca elevii și profesorii din Capitală să aibă acces la o platformă cu cărți în format electronic. Investiția s-a ridicat la 3,5 milioane de lei, iar titlurile erau toate de la Editura Litera. Asta, deși primăria avea deja o astfel de bibliotecă, iar un ONG oferise acces gratuit la o alta.

Anterior, în 2006, Editura Litera a publicat în tiraj de 50.000 de exemplare romanul „Trei motive”, semnat de Firea. 

În septembrie 2020, în plină campanie electorală, site-ul Buletin de București arăta că Primăria Sectorului 5, condusă de Daniel Florea, a atribuit fără licitație 198 de contracte în valoare totală de 5 milioane de lei. Toți acești bani au fost cheltuiți pe rechizite și au ajuns la două firme ale fraților Vidrașcu, Litera Educațional SRL și Idea Papel Distribution SRL. 

În același an, PressOne scria cum o instituție aflată în subordinea Consiliului Local al Sectorului 5 a achiziționat pachete cu produse de igienă în valoare de 500.000 de euro. 

Câștigătoarea contractului a fost Editura Litera International, iar achiziția a fost realizată în regim de procedură de urgență, fără negociere.

În decembrie 2019, mai multe grădiniţe, şcoli şi licee din sectorul 5 au încheiat cu Grupul Editorial Litera contracte prin atribuire directă în valoare de peste 800.000 de euro, potrivit datelor din SEAP citate de site-ul putereacincea.ro.

Aceeași sursă dezvăluia și alte contracte pe bani publici pe care firmele fraților Vidrașcu le-au avut cu primării sau instituții publice din provincie, majoritatea conduse de PSD. Sumele variază între câteva zeci de mii de euro și sute de mii de euro. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro