Zeci de ţări au ţinut alegeri în timpul pandemiei. Prezenţa la vot a fost mai mare în unele din aceste ţări decât la alegerile precedente
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timpul pandemiei de coronavirus, peste 60 de ţări au decis amânarea scrutinelor electorale, dar alte câteva zeci de state de pe Glob - de la Franţa la Burundi sau Coreea de Sud au decis să meargă mai departe cu alegerile lor. Dacă în multe din aceste ţări, prezenţa la vot a scăzut faţă de alegerile precedente, în alte state, procentajul populaţiei votante a crescut - chiar şi în ţări ca Singapore, unde creşterea a fost de la 94% la 96%.
Problema prezenţei la vot a ridicat dificultăţi în majoritatea ţărilor în care s-au ţinut alegeri în acest an al pandemiei. Acolo unde autorităţile nu au comunicat suficient de bine restricţiile legate de pandemie şi ce schimbări sunt asumate în organizarea scrutinelor, mulţi oameni au sărit votul, fie de teamă că vor contracta virusul, fie din cauza confuziei legată de cum şi unde trebuie să voteze.
Paradoxal însă, sunt state în care scrutinele ţinute în timpul pandemiei de COVID-19 au dus la o prezenţă la vot mai mare decât la alegerile omoloage precedente - după cum arată o analiză a think-tank-ului american Council on Foreign Relations.
Polonia a înregistrat o creştere cu 13% a prezenţei la vot, până procentul de 68%.
În Muntenegru, prezenţa la vot a crescut cu 3% - până la 77% din numărul total al potenţialilor alegători.
În Coreea de Sud s-au înregistrat cu 8% mai mulţi alegători decât la scrutinul precedent, ajungându-se astfel la o prezenţă la vot de 66%.
Singapore a crescut până la impresionanta cifră de 96% (de la 94% la alegerile precedente). Iar în Burundi, prezenţa la vot a crescut cu 14%, până la 88%.
Datele sunt furnizate de Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală.
În celelalte ţări, prezenţa la vot a fost mai mică decât la scrutinul omolog anterior:
- cu 3% mai mică în Belarus (până la 84% la nivel naţional)
- cu 6% mai mică în Croaţia (47%)
- cu 14% mai mică în Republica Dominicană (până la 55%)
- cu 9% mai mică în Islanda (până la 67%)
- cu 10% mai mică în Malawi (până la 65%)
- cu 15% mai mică în Macedonia de Nord (până la 52%)
- cu 7% mai mică în Serbia (până la 49%)
- cu 2% mai mică în Sri Lanka (până la 76%)
- cu 9% mai mică în Trinidad Tobago (până la 58%).
Demn de reţinut este că, în toate aceste ţări, prezenţa la vot a fost mai mare decât la alegerile parlamentare din 2020 în România: 31,84% - cea mai mică prezenţă la votul parlamentar după Revoluţie în România.
“Oamenii care nu sunt predispuşi să voteze în general, pentru că sunt dezamăgiţi de democraţie şi alegeri, tind să facă o analiză cost-beneficiu: Merită să-mi risc sănătatea pentru asta? Iar pentru acei votanţi, răspunsul clar ar putea fi că nu”, spune Ashley Quarcoo, academician la Carnegie Endowment for International Peace.
Au dus alegerile la o creştere a numărului de cazuri COVID-19?
Este greu de spus dacă alegerile organizate în diferite colţuri ale lumii au dus la o amplificare a epidemiei. În unele ţări nu sunt suficiente date pentru o concluzie clară, în altele, datele indică o creştere, dar sunt şi ţări în care precauţiile luate în organizarea alegerilor par să fi asigurat o stagnare a numărului de cazuri.
Câteva ţări s-au confruntat cu număr crescut de cazuri de COVID-19 în săptămânile de după alegeri, dar acest lucru poate fi datorat şi relaxării anumitor restricţii. Belarus a avut proteste ample după alegerile organizate aici, ceea ce este posibil să fi contribuit, de fapt, la creşterea numărului de cazuri.
<strong>Iar Serbia, care a fost, de asemenea, martoră a unor proteste post-electorale, a fost acuzată că subraportase cazurile de COVID-19 înaintea alegerilor. </strong><br>
Pe de altă parte, Coreea de Sud, pe care experţii internaţionali în sănătate au lăudat-o pentru precauţiile sale ample la secţiile de votare, nu a raportat cazuri noi legate de alegerile din aprilie. Alegerile la sud-coreeni au fost ţinute în mijlocul unei scăderi a numărului de cazuri zilnice, cu restricţiile naţionale pentru combaterea pandemiei încă în vigoare.
În Croaţia, Republica Dominică sau Macedonia de Nord, imediat după alegeri, numărul de cazuri COVID-19 a stagnat sau a rămas pe acelaşi făgaş ca înaintea alegerilor.
