„Aurul” fierbinte din subteran. Locurile din România unde sunt rezervoare uriașe de energie geotermală insuficient exploatate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România deține un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor de utilizare a energiei geotermale pentru termoficare. Cele mai valoroase resurse sunt concentrate în zona câmpiei de vest, cu zăcăminte suplimentare în Carpați și în estul Bucureștiului. Aceste zăcăminte de energie geotermală au o temperatură care variază, în general, între 60 și 120 °C, măsurată la o adâncime de 3.000 de metri. Există și alte zăcăminte mari de resurse geotermale cu temperaturi mai scăzute (40-120 °C) în Carpații de Nord și în sudul țării, dar acestea au fost exploatate într-o măsură mai mică decât celelalte.
Cuprins:
Exploatarea apelor geotermale oferă multiple beneficii în domeniul alimentării cu energie termică: eficiență economică prin costuri reduse de operare și mentenanță, impact ecologic minim comparativ cu combustibilii tradiționali și furnizare constantă de energie. Câteva localități urbane și rurale din zona de Vest a țării au implementat deja astfel de sisteme, altele fiind în diverse proceduri administrative în ceea ce privește derularea investițiilor.
Peste 200 de foraje istorice
„În ciuda unei istorii îndelungate, sectorul geotermal din România rămâne unul de mici dimensiuni. Doar 0,02% din mixul energetic al României provine din surse geotermale, aplicațiile energiei geotermale fiind în mare parte de natură recreativă. În prezent, producția de energie geotermală în scopuri non-recreative se limitează la sistemele de încălzire centralizată. În afară de aceasta, aproximativ 80% din cele 220 de foraje realizate începând cu 1965 sunt foraje artizanale, destinate uzului personal sau comunitar. Aceste foraje sunt adesea utilizate fie în scopuri recreative, fie pentru încălzirea unei locuințe individuale. Atât sistemele de încălzire centralizată, cât și forajele artizanale se regăsesc în regiunile vestice ale României și în împrejurimile acestora, precum și în stațiunile balneare din Munții Carpați”, se precizează în studiul „Valorificarea potențialului energiei geotermale în România”, realizat de thinktank-ul Energy Policy Group (EPG) și publicat în luna mai a anului 2026.
Sisteme de încălzire centralizată care funcționează pe bază de energie geotermală au fost puse în funcțiune la Oradea, Sânmartin și Beiuș, în județul Bihor. Un alt sistem funcționează în comuna Lovrin din Timiș și există intenții pentru investiții în comunele Gottlob din Timiș, Budureasa din Arad, respectiv investiții în derulare la Borod și Salonta, în Bihor. „Majoritatea sondelor geotermale productive din România datează din secolul trecut. Până în 2017, în deceniul anterior fuseseră forate doar 10 sonde, dintre care trei erau neproductive, iar două serveau drept sonde de reinjectare pentru sistemele de producere a energiei geotermale din Oradea și Beiuș. Sondele ating o adâncime maximă de 3.100 m, cele mai productive fiind situate în regiunile vestice”, se mai susține în studiul menționat. Aplicațiile comerciale ale energiei obținute din sondele geotermale sunt utilizate în principal pentru centrele balneare și pentru încălzirea centralizată, aceasta din urmă realizând reduceri notabile de costuri pentru sistemele care au adoptat-o.
„Beiuș 100% geotermal”
Sistemul de încălzire centralizată din Oradea generează aproximativ 15% din producția totală de căldură folosind energia geotermală și o produce la aproximativ 75% din costul altor metode de generare din cadrul sistemului, potrivit operatorului sistemului. Stația geotermală de la Oradea a fost realizată cu fonduri europene de 25,6 milioane de euro în cartierul Nufărul I din municipiu. Proiectul valorifică resursele geotermale locale prin integrarea acestora într-un sistem modern de producere a energiei termice.
Infrastructura constă într-o stație geotermală construită de la zero, care funcționează pe baza a două foraje de extracție și două de reinjecție, forate la o adâncime de aproximativ 2.800 de metri. Energia termică generată este distribuită în rețeaua termică urbană prin intermediul a peste 270 de mini puncte termice instalate la nivelul fiecărei scări de bloc din cartier. Investiția contribuie direct la îmbunătățirea calității vieții pentru cei peste 13.500 de locuitori din cartierul Nufărul I. Autoritățile locale vizează creșterea acestui procentaj la peste 30% în anii următori, consolidând Oradea ca model național în tranziția către un oraș verde.
Sistemul de încălzire centralizată din Beiuș generează 100% din producția sa totală de căldură folosind energia geotermală. „Astăzi, peste 70% dintre locuințe și instituții sunt încălzite cu apă geotermală, iar consumul anual depășește 200.000 Gcal, produs exclusiv din surse regenerabile. Beiușul are cea mai mică gigacalorie din România, un avantaj direct pentru cetățeni”, susțin reprezentanții administrației locale, care derulează un proiect cu viziune strategică „Beiuș 100% geotermal”. Planurile de viitor cuprind și un aquapark cu bazine interioare și exterioare, tobogane, zone SPA & wellness, saune, jacuzzi, restaurant, zone VIP și parcare de 200 de locuri, proiect cu o valoare de aproape 34 de milioane de euro, din care cea mai mare parte provin din fonduri europene. Un proiect similar, construit tot cu bani de la Uniunea Europeană, funcționează cu succes la Oradea de 10 ani, în timp ce o altă investiție cu o finanțare nerambursabilă de 10 milioane de euro va fi realizată pe teritoriul comunei Sânmartin, între Băile Felix și Băile 1 Mai.
Cel mai performant sistem din țară
În condițiile existenței sistemului de încălzire cu energie geotermală, prețul energiei termice din 2025, la Beiuș, a fost de aproximativ cinci ori mai mic decât prețul nesubvenționat al încălzirii centrale pe gigacalorie din București, care deține cel mai mare sistem de încălzire centrală și deservește jumătate din totalul consumatorilor la nivel național.
„Avantajul economic al încălzirii centrale geotermale este cel mai evident la Beiuș, singurul sistem din România alimentat în întregime cu energie geotermală. În comparație cu prețul mediu național pentru consumatori de 58 euro/Mwh (ANRE, 2025), fără TVA și care reflectă deja subvențiile municipale, Beiuș a perceput 30 euro/Mwh, cu costuri reale de producție de doar 14,22 euro/Mwh (Consiliul Local al Municipiului Beiuș, 2024). Comparațiile directe cu alte sisteme din România sunt complicate de faptul că majoritatea se bazează pe combustibili fosili și sunt puternic subvenționate, astfel încât prețurile pentru consumatori nu reflectă costurile reale de producție. În Oradea, unde energia geotermală reprezintă o parte dintr-un sistem mixt mai amplu, consultările cu părțile interesate indică, de asemenea, economii semnificative, deși acestea nu pot fi cuantificate cu precizie. Adăugarea planificată a unei capacități de 50 MW în Oradea indică totuși faptul că aspectele economice sunt considerate solide”, mai susțin specialiștii EPG.
Forajele vechi, șansa unei comune din Timiș
Comuna Lovrin din Timiș, cu o populație de 2.800 de locuitori, este singura localitate rurală din România ale cărei locuințe sunt încălzite cu energie provenită de la apa geotermală. Cele 250 de gospodării plătesc facturi cu aproape o treime mai mici decât dacă ar folosi energia electrică sau gazul. Tot aici a fost construit un ștrand cu apă termală. „În anii '80, localnicii foloseau apa geotermală la sere, pentru că avem nouă sonde de apă geotermală, care aparțineau de Foradex București. Forajele erau săpate la adâncimi de aproximativ 3.600 de metri, dar exploatarea era la 1.600-1.800 de metri, cu temperaturi foarte ridicate, în jur de 95 de grade Celsius. Acum funcționează o singură sondă, pe care o folosim pentru încălzire și pentru ștrandul termal. Facturile sunt de 250 de lei lunar pentru o gospodărie, în timp ce încălzirea cu curent electric ar fi costat până la 800 de lei”, afirmă primarul Vasile Graur. Anul trecut, administrația locală a demarat o investiție pentru extinderea sistemului centralizat de încălzire la nivelul întregii comune. „Avem forajul de apă geotermală cu două circuite: unul pentru încălzirea locuințelor, iarna, iar returul merge la piscină și la ștrandul termal, pe perioada de vară. Pentru calorifere, apa are în jur de 65 de grade Celsius, iar la ștrand este de 38-42 de grade Celsius”, mai susține primarul din Lovrin. Succesul de aici a determinat și comuna vecină, Gottlob, să caute soluții pentru a dezolta un proiect similar, având în vedere resursele uriașe de ape termale din zonă.
Energie din surse geotermale pentru instituții publice
În Bihor, o altă comună a inițiat o investiție în domeniul valorificării resurselor geotermale. Primăria Borod, cu o populație de 3.700 de locuitori, vrea să finanțeze un foraj până la o adâncime de 1.500 de metri pentru alimentarea cu energie termală a instituțiilor publice din comună. Potrivit documentației depuse la Direcția Județeană de Mediu Bihor, puterea instalată în centrala geotermală va fi de 1.270 kw, cu o capacitate de producție de 0,5 Mw termici. Energia termică livrată consumatorilor va fi sub formă de apă încălzită la 70°C. Ca subprodus rezultă apă termală la 36°C, cu debit maxim de 245 mc/oră, utilizabilă pentru îmbăiere - deschizând, teoretic, o posibilă valorificare balneară ulterioară, deși aceasta nu face obiectul proiectului actual. Sistemul va alimenta șapte obiective publice: Liceul Teoretic Borod, Grădinița, sediul Primăriei Borod, Căminul Cultural, Sala de sport, centrul medical și dispensarul. Conducta de transport a apei geotermale uzate, către forajul de reinjecție, măsoară 898 metri liniari.
Tot în județul Bihor, municipiul Salonta (15.800 de locuitori) derulează un proiect finanțat din fonduri europene pentru alimentarea cu energie termică din ape termale a instituțiilor publice. Valoarea proiectului este de aproape 22 de milioane de lei și este finanțat, cu 18 milioane de lei, din bugetul Uniunii Europene prin programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă. Investiția trebuie finalizată în luna iulie 2028. Proiectul prevede realizarea a două foraje până la o adâncime de 1.700 de metri și construcția unei centrale termice și a unei rețele de alimentare cu energie termică pentru următoarele clădiri publice: Spitalul Municipal Salonta, Cantina Socială, Unitatea de Asistență Medico-Socială, o sală de sport, Casa Roth - monument de arhitectură de interes local, Primăria Salonta, Casa de Cultură și sediul unei grădinițe. Derularea investiției a ajuns la un procent de 60%.
Rezervorul geotermal din nordul Bucureștiului
Oportunități foarte mari în domeniu există și în zona de nord a Capitalei, unde se află un rezervor geotermal de peste 300 de kilometri pătrați, cu apă a cărei temperatură variază, potrivit studiilor realizate, de la 58°C în zona Băneasa până la 90-95°C spre Snagov și Gruiu. În anii ‘80, la Otopeni a funcționat un sistem geotermal cu trei sonde de extracție, conectat prin conducte la șase centrale termice, care acoperea 70% din cererea termică a orașului . După 1990, însă, doar două proiecte majore au fost efectiv finalizate: trecerea Spitalului SRI „Agrippa Ionescu” din Balotești de pe gaz pe geotermie (9,8 milioane lei, fonduri europene) și complexul privat Therme București, al companiei austriece A-Heat.
Restul inițiativelor au rămas, pe hârtie. Compania Națională Aeroporturi București a încercat de două ori să scoată la licitație explorarea geotermală pentru încălzirea Aeroportului Otopeni, ambele licitații fiind anulate din lipsă de ofertanți. Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov prevede două proiecte ample, primul în valoare de peste 100 de milioane de euro, pentru încălzirea a 8.000 de gospodării din Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov și Gruiu, respectiv 53 milioane euro pentru extinderea balneară a Institutului „Ana Aslan”.
O inițiativă privată a fost demarată, recent, de compania Green Tech International , care a depus la Fondul pentru Modernizare derulat de Ministerul Energiei o cerere pentru un proiect de 200 milioane euro, menit să conecteze sondele geotermale existente la o centrală modernă integrată în SACET București, cu o capacitate anuală de peste 595.000 Mwh. În paralel, compania Elcen a semnat un memorandum cu americanii de la SAGE Geosystems pentru un studiu de fezabilitate, iar Primăria Sectorului 1 a comandat un studiu propriu.
Politici publice pentru viitor
„Proiectele existente de termoficare, precum cele din Oradea și Beiuș, demonstrează avantaje economice, inclusiv costuri mai reduse pentru producția de căldură și emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră. Absența unui cadru de politici coerent, procesele fragmentate de autorizare și datele geologice învechite continuă să împiedice dezvoltarea la scară largă. (...) Sectorul de petrol și gaze reprezintă un facilitator important, prin expertiza transferabilă, infrastructura existentă și accesul la finanțare. Reutilizarea sondelor abandonate ar putea reduce costurile de foraj cu până la 50%, îmbunătățind viabilitatea economică a proiectelor”, se mai afirmă în raportul EPG. Autorii documentului propun și un set de politici publice pentru viitor: simplificarea procedurilor de autorizare, îmbunătățirea accesului la datele de subsol și a calității acestora, alinierea sistemului de impozitare la energia produsă și nu la volumele extrase și introducerea unor instrumente financiare dedicate, precum mecanismele de asigurare pentru foraj, integrarea tehnologiilor geotermale de nouă generație în cadrul legislativ, valorificarea activelor din sectorul de petrol și gaze și dezvoltarea competențelor profesionale necesare sectorului.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
