Peste 850 de urși bruni pot fi extrași prin împușcare, ca măsură de prevenție, în România, în anii 2026 și 2027, potrivit legii aflate în procedură parlamentară. Proiectul a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României, iar miercuri, 9 septembrie, comisiile reunite pentru Agricultură și Mediu din Camera Deputaților au adoptat raportul comun, cu unanimitate de voturi.
Cuprins:
Actul normativ permite recoltarea, prin împușcare, a peste 850 de exemplare de urs brun, ca măsură de prevenție, în anii 2026 și 2027. Asta înseamnă că pot fi vânați 859 urși în 2026 și tot același număr și în 2027.
Pentru anul 2026, cifra menționată în documentele discutate este de 859 de urși pentru prevenție. Membrii comisiilor au atras însă atenția că, pentru 2026, această cotă nu mai poate fi realizată integral, întrucât nu mai există timpul necesar pentru efectuarea tuturor extragerilor.
Legea reglementează și intervenția rapidă în localități, în cazul urșilor care pun în pericol viața oamenilor sau bunurile acestora. În acest caz este vorba de 110 exemplare.
Printre măsurile prevăzute se numără alungarea, tranchilizarea, relocarea și, în caz de pericol iminent, eutanasierea sau împușcarea animalului.
Cele două comisii pentru Agricultură și Mediu din Camera Deputaților au analizat proiectul de modificare și completare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.
La finalul dezbaterilor, parlamentarii au decis, în unanimitate, să transmită proiectul plenului Camerei Deputaților, care este Cameră decizională în acest caz.
„În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate în anexă.”, se arată în raportul comisiei.
În raport se precizează și că proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
Ministerul Mediului, reprezentat la dezbateri de secretarul de stat Flavia Boghiu, a transmis că este de acord cu amendamentele propuse și recomandă adoptarea legii în forma discutată.
Parcursul actului normativ a inclus și o sesizare la Curtea Constituțională.
Președintele Nicuşor Dan a trimis legea la reexaminare, după ce anterior sesizase CCR cu privire la anumite aspecte de neconstituționalitate.
În iunie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea cu majoritate de voturi și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Acesta stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsura fiind justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale.
Ulterior, proiectul a continuat procedura parlamentară, iar comisiile de Agricultură și Mediu din Camera Deputaților au adoptat raportul comun.
Susținătorii măsurii argumentează că numărul mare de urși din anumite zone a dus la creșterea conflictelor dintre oameni și animale.
În perioada 2019-2024, au fost înregistrate 138 de atacuri asupra oamenilor. În ultimii 20 de ani, peste 20 de persoane au fost ucise de urs, iar numărul cetățenilor care au fost atacați și desfigurați este de peste 250. Mai exact, din 2004 și până în iulie 2025 au fost ucise 27 de persoane în urma atacurilor urșilor.
În același timp, între 2023 și 2025 au fost aprobate 5.216 dosare de despăgubire pentru pagube produse de urși. Numărul real al incidentelor poate fi însă mai mare, întrucât unele cazuri sunt respinse sau nu sunt raportate.
Atacurile au afectat și gospodăriile. În ultimii ani au fost raportate pierderi de 6.275 de ovine, 2.661 de bovine și 432 de suine. De asemenea, au fost înregistrate 3.690 de păsări domestice pierdute și 2.923 de familii de albine distruse.
Datele oficiale rezultate dintr-un studiu genetic indică o populație de urs brun cuprinsă între 10.657 și 12.787 de exemplare.
Pentru estimare au fost analizate aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național.
Studiul este prezentat de Ministerul Mediului drept prima evaluare oficială a populației de urs brun din România bazată pe această metodologie genetică.
Cotele de prevenție sunt justificate de autorități în contextul acestor date privind populația și al numărului de conflicte dintre oameni și urși.
Creșterea populației de urși a fost însoțită și de o extindere considerabilă a distribuției speciei. Dacă în 2022 prezența ursului era raportată în 586 de fonduri cinegetice, în perioada 2024-2025 numărul acestora a urcat la 755, potrivit datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Măsura a generat însă critici din partea organizațiilor de mediu.
WWF-România susține că stabilirea unor cote naționale nu este suficient fundamentată științific și avertizează asupra unor posibile probleme legate de legislația europeană privind protejarea ursului brun.
Organizația susține că datele și metodologia studiului genetic ar trebui făcute publice integral și evaluate independent.
„Stabilirea cotelor pentru o specie strict protejată trebuie să se bazeze pe știință, pe transparență și pe o justificare riguroasă.”, spune Dr. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
WWF-România mai susține că reducerea numărului de urși nu garantează automat reducerea conflictelor și indică drept cauze posibile accesul animalelor la deșeuri și alte surse de hrană de origine umană, hrănirea complementară, dezvoltarea turistică necontrolată și fragmentarea habitatelor.
Organizația indică drept exemplu comunități în care au fost aplicate măsuri de prevenție, precum cele de tip „bear-smart”.
După votul din comisiile de Agricultură și Mediu, proiectul merge la plenul Camerei Deputaților, care este forul decizional.
Legea prevede cote de prevenție pentru ursul brun și reguli pentru intervenția asupra exemplarelor care reprezintă un pericol, în timp ce organizațiile de mediu cer ca deciziile să fie fundamentate pe date științifice și pe evaluarea fiecărui caz.
Pentru 2026, cota de 859 de exemplare nu mai poate fi aplicată integral, potrivit precizărilor făcute în cadrul dezbaterilor din comisii. Pentru 2027, prevederile privind cota de prevenție rămân parte a proiectului aflat în procedură parlamentară.