Zoran Milanovic: Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina. Președintele croat se poziționează încă o dată împotriva Occidentului

În decembrie anul trecut, legiuitorii croați au respins propunerea ca Zagrebul să se alăture unei misiuni a Uniunii Europene în sprijinul armatei ucrainene, decizie care a reflectat diviziunile profunde dintre Milanovic și premierul Andrej Plenkovic.

Un critic vocal al politicii occidentale în Ucraina, Milanovic a declarat că nu dorește ca țara sa, cel mai nou stat membru al UE, să se confrunte cu ceea ce el a numit „consecințe potențial dezastruoase” din cauza războiului din Ucraina, care durează deja de 11 luni.

Ceea ce face Occidentul în legătură cu Ucraina „este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție (la război, n.r.)”, le-a spus Milanovic reporterilor în timpul unei vizite la cazărmile militare din orașul Petrinja, din estul țării, referindu-se la sprijinul militar acordat Kievului de către țările din Vest.

El a adăugat că trimiterea tancurilor germane în Ucraina nu va face decât să ducă Rusia mai aproape de China.

„Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a adăugat Milanovic.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis să restabilească controlul ucrainean asupra Crimeei, peninsulă confiscată și anexată de Rusia în 2014, într-o mișcare nerecunoscută de comunitatea internațională.

Recomandări

Casa din Timișoara „naționalizată” de primarul Fritz și locuită de clanul Momiță. Cum au obținut ocupanții strămutarea procesului care vizează evacuarea clădirii

Moscova susține că referendumul organizat după ce forțele ruse au cucerit peninsula a arătat că locuitorii din Crimeea doresc cu adevărat să facă parte din Rusia. Nici referendumul nu a fost recunoscut de majoritatea țărilor.

Președintele croat invocă exemplul Kosovo și acuză Occidentul de dublu standard

Zoran Milanovic a mai criticat țările occidentale pentru utilizarea standardelor duble în politica internațională, afirmând că Rusia va invoca ceea ce el a numit „anexarea Kosovo” de către comunitatea internațională ca scuză pentru a prelua părți din teritoriul Ucrainei.

Milanovic s-a referit la declarația de independență a Kosovo din 2008, după războiul din 1998-1999 în care țările NATO au bombardat Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) pentru a apăra Kosovo, teritoriu cu majoritate albaneză.

„Am recunoscut Kosovo împotriva voinței unui stat (Serbia, n.r.) căruia îi aparținea Kosovo”, a spus el, avertizând că nu pune la îndoială independența Kosovo, ci conceptul de dublu standard occidental.

Milanovic, fost premier croat din partea Partidului Social-Democrat (SDP), a îmbrățișat o poziție antieuropeană de când a preluat funcția de președinte, în mare parte ceremonială, aliniindu-și politicile cu cele ale premierului ungar Viktor Orban și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.

Recomandări

Despre moartea moldovenească – ce ne spune recensământul din Republica Moldova

Și săptămâna trecută acesta a făcut declarații controversate pe fondul conflictului militar din Ucraina. Milanovic a susținut că trimiterea tancurilor occidentale în Ucraina nu va face decât să prelungească războiul acestei ţări cu Rusia, iar dacă Washingtonul şi Moscova nu ajung la un acord, atunci va începe al treilea război mondial.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News