ADHD, o boală a copiilor, afectează tot mai mulți adulți, care ajung să aibă probleme în trafic sau să se certe la locul de muncă. Psihiatrii au o explicație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
ADHD (tulburarea de deficit de atentie și hiperactivitate), o boală a copiilor, afectează tot mai mulți adulți. Adulții cu ADHD, din cauza neatenției și a impulsivității, au probleme în trafic, se ceartă la locul de muncă, intră în conflict cu poliția sau cu autoritățile. Psihiatrii spun că sunt surprinși să constate o creștere a numărului cazurilor de ADHD în rândul adulților și cred că este în principal consecința netratării suferinței în copilărie.
Cuprins:
- ADHD și autismul trebuie diagnosticate și tratate din copilărie
- Violența, irascibilitatea, impusivitatea și nerăbdarea - trăsături tot mai frecvente la copil și adult
- Sunt părinți care nu le acordă atenție copiilor, nu știu ce prieteni au, cu cine vorbesc pe chat
- Tulburările din spectrul autist sunt în creștere la adolescenți
- Depresia va fi prima cauză de morbiditate în 2020
- Ce este ADHD și care sunt simtomele bolii
”Generațiile noastre nu au avut atât de multe cazuri ca acum. Sunt multe probleme, unele genetice, altele se leagă de alimentația modernă, altele de educație. ADHD a fost descris numai la copii, acum ne întâlnim cu el la adulți, de asta spun că este ceva cu totul particular. Adulții cu ADHD, care, din cauza neatenției, a impulsivității, au probleme în trafic, se ceartă la locul de muncă, intră în conflict cu poliția, cu autoritățile. Analizând, vezi că au niște tulburări la nivelul pesonalității, care vin din copilărie. Sunt persoane neliniștite, nu au răbdare, trebuie să rezolve pe loc ce au de rezolvat. Aceste cazuri la adulți sunt altceva decât tulburarea bipolară sau schizofrenia. Acești oameni nu au tulburare bipolară, nu au schizofrenie, au ADHD, trebuie corect diagnosticați”, spune, pentru Libertatea, profesorul doctor Cătălina Tudose, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.
ADHD și autismul trebuie diagnosticate și tratate din copilărie
Tulburările din spectrul autist sunt tulburări de adaptare, emoționale, care structurează niște personalități dificile. Acestea erau descrise ca fiind suferințe specifice copiilor și care nu înseamnă schizofrenie. Când, însă, adulții primesc un astfel de diagnostic, este foarte complicat de intervenit.
”În schizofrenii, care sunt niște psihoze cu criterii de diagnostic bine determinate, se face o anumită intervenție terapeutică, la aceste tulburări nu merg medicamentele. Nu sunt psihotici (cei care au tulburări din spectrul autist, n.r.), sunt niște personalități mai reci, mai bizare, mai puțin emoționale, care nu se adaptează, au probleme cu colegii, cu șefii, cu familia”, mai spune medicul Cătălina Tudose, care a participat la deschiderea Congresului Național de Psihiatrie.
Violența, irascibilitatea, impusivitatea și nerăbdarea - trăsături tot mai frecvente la copil și adult
Neglijarea sau ignorarea ADHD în perioada copilăriei este riscantă pentru viitorul adult. De multe ori, adulții nu pot lucra în echipă sau dacă sunt puși să stea într-un loc.
”Este un cerc vicios, sunt foarte mulți profesori și învățători care remarcă tot mai mulți copiii care nu au răbdare să stea într-un loc. Trebuie să adaptezi procesul de învățământ la comportamentul acestor copii. Dacă faci asta, recuperezi foarte mult. Sunt oameni mari care nu pot să aibă o muncă de echipă sau nu pot lucra stând într-un loc. De multe ori, aceste trăsături vin în contrast cu un nivel de inteligență foarte bun. Este important ca boala să fie recunoscută din copilărie”, mai spune Cătălina Tudose.
Sunt părinți care nu le acordă atenție copiilor, nu știu ce prieteni au, cu cine vorbesc pe chat
În opinia medicului, mulți copii pot avea resurse valoroase, dar, din păcate, părinții nu le mai oferă atenția specială de care au nevoie, ci se limitează la suportul financiar. Mai mult, sunt părinți care nu știu ce fac copiii lor, ce prieteni au, cu cine vorbesc pe chat sau de ce nu dorm noaptea, ci ziua.
”Se bucură că le oferă un standard, de obicei financiar, foarte ridicat. Este vorba, după părerea mea, de lipsa unui suport emoțional. Nu se mai oferă atenția autentică copilului, pentru ce face, cum face, pentru emoțiile lui, ci pentru niște nevoi care sunt în general financiare. Sunt părinți care spun că nu știu ce fac copiii lor, ce prieteni au, cu cine vorbesc pe chat. Părinții spun că al lor copil, adolescent nu doarme toată noaptea, ci ziua, dar nu știu de ce nu doarme noaptea. Apoi spun că se droghează, dar dacă îi întrebi de când, nu știu să spună. Nu poți să nu observi ceva schimbat la copil”, explică medicul Cătălina Tudose.
Tulburările din spectrul autist sunt în creștere la adolescenți
Unii adolescenți au probleme de adaptare, au tulburări de comportament, de aceea trebuie investigați cu atenție.
”Ne confruntăm, pur medical, cu un contingetnt de pacienți care nu au schizofrenie, au o tulburare din spectrul autist și ajung adulți care au un tablou clinic pe care generația mea nu l-a văzut în primii 10-15 ani de practică. Sunt oameni foarte inteligenți, greu adaptabili, dificili, crează probleme și cu care abordarea ar trebui să fie cu totul specială”, mai spune medicul Cătălina Tudose.
Ea spune că nu este nevoie de medicamente în acestor adolesenți, pentru că ei au doar o problemă umană de adaptare și au nevoie doar de consiliere, de servicii specializare la care chiar părinții să ceară ajutorul, pentru că aceste tulburări apar din copilărie.
”Legat de adolescenți, sunt tulburări de comportament. Există tendința de a medicaliza comportamente față de care alții sunt critici în a-i eticheta. A transforma, a medicaliza o problemă umană de adaptare, de educație, în care este implicată în primul rând familia, și întreaga societate, este un pic cam mult. Cauzele sunt undeva profunde și dispersate în societate. S-a ajuns chiar la un diagnostic în SUA - «comportament opoziționist al adolescentului». Este un pas trecut spre un model prea medical. Pentru adolescenți, cred că ar trebui să existe niște servicii specializate, nu neapărat psihiatrice, de consiliere, unde chiar părinții să ceară ajutorul, pentru că aceste tulburări apar din copilărie. Profesorii sesizează foarte multe tulburări ignorate în mediul școlar sau chiar considerate niște orăznicii, deși poate fi debutul unor boli foarte serioase. Ar fi nevoie de un consilier, un psiholog într-o școală, pentru că sunt probleme de adaptare foarte grave. Este nevoie de un serviciu unde sunt copii, tinerii și adulții să fie tratați cu blândețe, unde să nu fie stigmatizați”, a mai spăus medicul.
Depresia va fi prima cauză de morbiditate în 2020
În cazul tulburărilor din spectrul autist, apare frecvent și depresia. În ultima perioadă se vorbește foarte mult despre depresie, despre tulburarea de dispoziție, care în 2020 ar ajunge să fie prima cauză de morbiditate.
”Din păcare, în România, majoritatea cazurilor de depresie nu sunt diagnosticate și imensa majoritate a acestora nu sunt tratate. Peste 80% nu se tratează și pentru că nu prea există un serivicul prietenos unde să meargă. Apoi, lipsesc psihoterapeuții. Dacă ai o depresie ușoară sau medie și iei medicamente, nu te ajută cine știe ce, ar trebui să faci psihoterapie. Și invers, dacă ai depresie severă și faci psihoterapie se poate accentua boala. Am un mesaj pentru toată lumea: Să nu ne fie rușine de problemele psihice. Și dacă avem pe cineva drag care este în impas, este mai bine să intervenim chiar dacă nu sună prea prietenos, decât să ignorăm problema”, mai spune Cătălina Tudose.
Educația oamenilor în domeniul sănătății mintale lipsește, iar de multe ori aceștia văd psihiatria ca pe o specialitate amenințătoare, probabil și pentru că este singura specialitate unde oamenii pot fi internați împotriva voinței lor, oriunde în lume, precizează medicul.
Ce este ADHD și care sunt simtomele bolii
ADHD (Attention Deficit Hyperactive Disorder) este o tulburare comportamentală care debutează în copilărie şi poate continua în perioada adolescenţei sau la vârsta adultă, dacă nu este tratată corect. Conform studiilor medicale, boala afectează în medie 5% dintre copii şi se manifestă prin: deficit de atenţie (lipsă de concentrare, neglijenţă, agitaţie, amânarea sarcinilor, nerespectarea indicaţiilor, fuga de efort intelectual), hiperactivitate şi impulsivitate (neastâmpăr, vorbire excesivă, agitaţie fizică în timpul orelor sau al mesei, impoliteţe, nerăbdare).
Copilul care suferă de această tulburare ajunge să fie considerat adesea ”oaia neagră” a clasei, din cauza comportamentului pe care îl are în timpul orelor faţă de profesori şi în pauze, faţă de colegi. Problema poate fi rezolvată de medici şi fără medicaţie, cu ajutorul părinţilor şi al profesorilor. E foarte important ca cei mici să fie lăudaţi pentru lucrurile bune pe care le fac, să fie ascultaţi atunci când vor să spună ceva sau să li se dea sarcini cu glas domol, pentru că aşa vor fi motivaţi şi vor reuşi să iasă din starea de agitaţie permanentă şi să scape de problemele de adaptare şi de integrare în colectivitate.
Deși este o tulburare frecventă, cauzele ADHD nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform unor teorii, de vină pentru apariţia bolii pot fi consumul de tutun, alcool şi droguri în timpul sarcinii, care determină întârzierea dezvoltării creierului şi, mai nou, deficitul de dopamină în centrii responsabili de procesarea stimulilor motivationali. De asemenea, se spune că riscul ca un copil să aibă ADHD este mai mare în cazul în care unul dintre părinţi prezintă această tulburare.
