MENIU CAUTĂ
12 Iun. 2017 09:30

UPDATE | Alegeri parlamentare în Franța – primul tur. Partidul lui Emmanuel Macron se îndreaptă către o victorie zdrobitoare

Distribuie

Francezii au fost chemați din nou la urne, după ce în urmă cu o lună și-au ales președintele, alegătorii urmează să voteze, duminică, componenții camerei inferioare a Parlamentului pentru următorii patru ani.

UPDATE 12 iunie, ora 9.30: Partidul lui Emmanuel Macron se îndreaptă către o victorie categorică, potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor parlamentare, care au fost marcate de un absenteism record.  Președintele Franței se află într-o poziție de forță, fiind pe punctul de a-și asigura o majoritate largă, noteză agenția France Presse.

Mai precis, mișcarea prezidențială, „La Republique En Marche” (LREM) și aliații săi centriști, vor obține în al doilea tur de duminica viitoare între 400 și 445 de locuri din cele 577 ale Adunării Naționale, cu mult peste numărul necesar pentru o majoritate absolută, conform estimărilor institutelor de sondare.

Potrivit rezultatelor definitive, mişcarea prezidenţială La République En Marche (REM) a obținut 32,3% din voturi. Partidul este urmat de alianța LR-UDI, care a obținut 21,5% și de partidul Frontul Național – 13,2%.  PS şi aliatul său PRG obţin 9,5% şi sunt devansate uşor de La France insoumise (11%) a lui Jean-Luc Mélenchon.


UPDATE 18.15: Ministerul de Interne a anunțat că prezența la urne la ora 17.00 a fost de 40,75%, cu 8 procente sub 2012 când a fost de 48,3%.

La legislativele din 2007, până la această oră, prezența a fost de 50,5%, în timp ce în 1997 a fost de 54,6%.

UPDATE 13.20 Prezență foarte scăzută la urne. Raportarea de la ora 12.00 arată că sub 20% dintre francezi au votat la alegerile legislative. Potrivit Ministerului de Interne, prezența la urne a fost de 19,24%, sub cea din 2012 când au votat 21,06%., în timp ce în 2007, participarea până la ora 12.00 a fost de 22,6%.


Alegerile din 11 și 18 iunie sunt importante deoarece în funcție de rezultat se va vedea dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul său vor avea susținere în legislativ.

Citește și: Alegeri legislative în Franța. Va reuși Macron să-și consolideze puterea?

 Cum funcționează alegerile în Franța

Alegerea celor 577 de deputați din camera inferioară a parlamentului se desfășoară în două runde, la fel ca alegerile prezidențiale. Mii de candidați participă la primul tur de scrutin, iar cine va câștiga 50% sau mai mult din voturi într-o circumscripție electorală cu o participare minimă de 25% va câștiga în primul tur. În turul doi vor ajunge candidații care au obținut peste 12,5% dintre voturi.

Acest tip de scrutin oferă în primul tur posibilitatea celor 47 de milioane de alegători Franței de a-și alege favoritul, în timp ce în turul doi sunt favorizează partidele mari.

În total, la alegerile din 11 iunie vor candida 7.882 de candidați, iar în urma rezultatului se așteaptă o reînnoire a camerei inferioare a Parlamentului, mai ales că 200 dintre actualii parlamentari nu s-au mai înscris în cursa electorală,.

Media de vârstă a candidaților este de 48,5 ani și peste 42% dintre candidați sunt femei. Se așteaptă ca numărul reprezentantelor sexului frumos în noul Parlament să fie unul istoric, în condițiile în care în prezent dintre cei 577 de deputați, 155 sunt femei și acesta era deja un record pentru francezi, scrie France24.

Alegeri parlamentare în Franța primul tur. Se așteaptă o prezență scăzută la urne

Prezența la vot se așteaptă să fie una mult mai scăzută decât a fost în cazul alegerilor prezidențiale. Întrucât A Cincea Republică Franceză presupune puteri sporite pentru președinte, comparativ cu cele dinainte, acest lucru a dus și la o scădere a interesului francezilor pentru votul legislativ. Așa se face că la alegerile din 2012 prezența la urne la legislative a fost cu 20% mai scăzută decât la prezidențiale.

Ideea că noului președinte ales ar trebui să i se dea mijloacele de a guverna și de a adopta legislația explică, de asemenea, de ce unii susținători ai altor partide tind să evite prezența la urne.

Dacă partidul său va pierde alegerile legislative, președintele va fi obligat să acuze partidul rival victorios sau coaliția de partide în formarea unui guvern. Perspectiva unei „coabitări” între un președinte dintr-un partid și un prim-ministru de la altul este, în general, văzută negativ în Franța. Majoritatea francezilor au, însă, și acum amintiri frumoase despre ultima „coabitare” stânga-dreapta, între 1997 și 2002 când președinte era Jacques Chirac și premier Lionel Jospin. Atunci, economia Franței a crescut, rata șomajului a scăzut și echipa de fotbal a Franței, multi-rasială, a câștigat Cupa Mondială.

Alegeri parlamentare în Franța primul tur. Câștigă Macron și LREM?

La République en Marche (LREM), partidul lui Emmanuel Macron are nevoie de minim 289 de locuri pentru o majoritate absolută.

Sondajele arată că cel mai dezavantajat partid de acest tip de scrutin este Frontul Național care ar obține aproximativ 18% din voturi și va obține doar 15 locuri în Parlament. Această situație este posibilă deoarece, la fel ca și în Marea Britanie, câștigătorul votului într-o circumscripție ia totul, fără ca voturile celorlalte partide să se repartizează, așa cum se întâmplă, de exemplu, în România. La alegerile din 2012, FN a obținut doar 2 mandate.

Mari câștigători vor fi, cel mai probabil Emmanuel Macron și LREM care, chiar dacă nu va obține majoritatea în camera inferioară, cu siguranță va avea un resultat foarte bun. Ceea ce este remarcabil pentru un partid care la începutul anului trecut nici măcar nu exista.

Partidul La République en Marche a fost creat în aprilie 2016 și a avut doar câțiva membri înainte ca Macron să câștige președinția pe 7 mai. În câteva zile, însă, LREM a reușit să recruteze candidați pentru a lupta în 526 de circumscripții din 577 posibile. Dintre aceștia, 266 sunt femei și 219 provin din societatea civilă.

Partidul avea deja structuri activiste, iar o campanie door-to-door a făcut ca membrii partidului să ajungă în casele a peste 300.000 de alegători pentru a putea aduna informații privind interesele francezilor și a putea realiza platforma electorală a lui Macron la alegeri, o inițiativă cunoscută sub numele de 'Grande Marche' (Marele Marș), de unde a venit și numele partidului.

 

Loading...
Comentarii