ANALIZĂ/ Cum se transformă consumul din România în locuri de muncă pentru alte țări
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România se apropie de nivelurile de creștere de dinaintea crizei din 2008 și, la fel ca și atunci, aceasta provine din creșterea masivă a consumului, urmată de creșterea prețurilor și a dobânzilor. Consumul crescut din România se transformă în locuri de muncă în statele din care importăm masiv, precum Germania.
Cuprins:
În același timp, investițiile bat pasul pe loc sau chiar scad, ceea ce ne reduce din posibilitatea viitoare de creștere economică, avertizează experții.
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economistul-șef al Raiffeisen Bank, este unul dintre aceștia.
”Ne-am apropiat oarecum de nivelul de creştere economică pre-criză, dar este important să înţelegem dacă este într-adevăr o creştere pe care o putem susţine. Detaliile arată că avem o creştere economică bazată în cea mai mare parte pe consum. În trimestrul III al anului trecut am avut o creştere a consumului privat de circa 13% în termeni reali. Trebuie să fii în afara realităţii să nu îţi sune un clopoţel când ajungi la o asemenea cifră, să nu fii preocupat de sustenabilitatea creşterii economice. Peste 80% din creşterea economică a fost probabil generată de consum, în timp ce în 2016, toată creşterea economică a fost generată de consum. În acelaşi timp, investiţiile au evoluat foarte slab în ultimii ani, chiar cu scădere în 2016 de circa 4%, pe o creştere economică foarte înaltă. De ce creşte consumul şi de ce ne aşteptăm ca România să crească în continuare în cea mai mare parte bazată pe consum? Pentru că avem toate ingredientele necesare, adică avem salarii care cresc foarte repede. Sigur că asta îi preocupă pe oamenii de afaceri, pentru că productivitatea nu ţine pasul cu creşterea salariilor. Anul trecut, productivitatea a crescut binişor în industrie cu circa 6%, dar cu o majorare dublă a salariilor, cred că problemele de competitivitate sunt absolut evidente. În acelaşi timp, numărul de salariaţi creşte atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Al treilea ingredient care a stimulat până acum creşterea foarte puternică a salariilor este încrederea consumatorilor", a declarat Ionuţ Dumitru, în cadrul unei întâlniri la Camera de Comerț Româno-Germană (AHK).
Avertismentul lui Isărescu
Dar Dumitru nu este singurul. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a spus același lucru, dar în alte cuvinte.
„Pe partea mai puțin pozitivă a creșterii economice, consumul a fost principalul motor de creștere, cu efecte negative asupra acesteia, în sensul că a crescut mai mult decât a putut să ofere producția autohtonă”, a mai spus Isărescu.
Potrivit lui, acest trend de consum excesiv se tranformă în locuri de muncă pentru alte state din care noi importăm, și nu vrem acest lucru pentru că nu este deloc benefic.
Românii au dat 3 miliarde de euro doar pe electronice
Spre exemplu, românii au cumpărat anul trecut electronice și electrocasnice în valoare de 3 miliarde de euro, în urcare cu 14% față de anul 2016. Smartphone-urile și televizoarele au înregistrat cele mai mari creșteri.
Dar cum România are puțini producători în aceste sectoare, ca și în cel al electrocasnicelor, rezultă că banii dați de către români pe aceste produse ajung la companiile străine care le produc sau le vând.
Liderii pieței de smartphone-uri la nivel mondial sunt Samsung (Coreea de Sud), Apple (SUA) și Huawei (China). În privința televizoarelor, cei mai mari producători mondiali sunt Samsung și LG. La electrocasnice, clasamentul este compus la nivel mondial din grupurile chineze Haier, Midea și Gree, dar cele mai populare în țara noastră sunt branduri ca Whirlpool (SUA), Electrolux (Suedia), Arctic (deținut de turcii de la Arcelik - n.r.), plus Samsung și LG.
Există, însă, și companii românești, iar produsele acestora sunt vândute mai nou sub branduri nemțești sau americane, dar majoritatea sunt produse tot în China.
La fel și în cazul autoturismelor, banii se duc în special în Germania, unde se găsesc producători precum Volkswagen, Mercedes sau BMW.
”România nu este pregătită pentru viitoare crize”
Și Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, ”a bătut șaua ca să priceapă iapa”. Lazea a spus de curând că, spre deosebire de restul țărilor din Europa, România nu este pregătită de viitoare crize.
Și asta pentru că țara noastră are deficit de cont curent, crește prin consum, și nu prin exporturi și investiții.
”Prima întrebare, dacă suntem structural mai asemănători cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul şi estul Europei? Aici, răspunsul, după mine, este: Nu suntem. Suntem mai îndepărtaţi de ei, pentru că ceea ce se întâmpla prin 2014 – 2015, când tindeam cu deficitul de cont curent spre zero şi aproape că deveneam exportatori neţi, aproape că deveneam excedentari la export, adică exporturile tindeau să depăşească importurile, ne-ar fi apropiat de zona Vişegrad, de Cehia, Ungaria şi Slovacia. Polonia este o excepţie, fiindcă are încă un deficit mic. Ce era rău pe acele politici dacă noi deveneam o altă ţară net exportatoare? Cu alte cuvinte, atelierul de producţie al Germaniei, Austriei, al Franţei, al Olandei şi aşa mai departe. Acela era modelul. Când colo, în 2015, s-a luat decizia să se stimuleze consumul prin primele runde de reducere de TVA. Bineînţeles că aceste runde au dus la o creştere a importurilor şi aşa mai departe”, a afirmat Lazea, la o conferință.
Economistul-șef al BNR a arătat că ţările aflate în curs de dezvoltare au învăţat din crizele din 1998 şi 2008 că trebuie să se pună la adăpost prin surplusuri de cont curent şi deficite cât mai mici, însă România nu a învăţat lecţia.
Citește și:
Ceasurile electronice din Europa au rămas în urmă cu 5 minute din cauza statului Kosovo, care consumă de două luni energie fără să plătească
