JOCURILE OLIMPICE. Ce impact psihologic are cea mai spectaculoasă reuniune sportivă asupra sportivilor şi iubitorilor de sport
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc analizează modul în care spiritul olimpic influenţează valorile sportivilor şi spectatorilor. Află informaţii inedite despre originea Jocurilor Olimpice, evoluţia lor în timp şi felul în care au influenţat interacţiunile dintre popoare.
Citius, Altius, Fortius! Cu siguranţă că ai auzit de această expresie, dar te-ai gândit vreodată ce înseamnă sau ce reprezintă? Este motto-ul Jocurilor Olimpice! Provine din limba latină şi se traduce „Mai repede, mai înalt, mai puternic”. Este deviza împingerii limitelor corpului şi minţii umane. Jocurile Olimpice nu sunt doar o competiţie sportivă precum campionatele mondiale sau continentale. Olimpismul înseamnă valori umane, morale, sociale. Mişcarea olimpică generează emoţie, tendinţe de autodepăşire şi de fair play, presupune adversitate pe fond de respect pentru oponent şi corectitudine în competiţie. Rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice nu sunt contabilizate prin puncte în clasamentele internaţionale dar cu toate acestea victoria olimpică este visul oricărui sportiv. Roger Federer, poate cel mai mare tenismen al tuturor timpurilor declara că marele regret al carierei sale este că nu a devenit campion olimpic la simplu. El a reuşit acest lucru la dublu totusi în 2008 la Beijing alături de compatriotul său Stan Wawrinka. A fi campion olimpic este o recunoaştere universală a valorii personale.
De unde a început totul?
Jocurile Olimpice îşi au originea în localitatea Olympia din Grecia Antică. Aici în anul 776 Î.Hr, au avut loc primele jocuri. Cel mai interesant fapt este că pe parcursul desfăşurării competiţiei orice război în care era implicată Grecia se oprea. Era instaurată ceea ulterior s-a numit „Pacea Olimpică” adică o convenţie general acceptată sub incidenţa căreia Jocurile Olimpice se dsfăşurau exclusiv într-o stare totală de pace. Acesta este punctul în care competiţia a devenit mai mult decât activitate sportivă. A devenit factor de influenţă socială pentru că încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești. Niciun alt eveniment din istorie nu a mai avut un impact social asemănător.
Sportivii concurau în pielea goală
Probele sportive ale primelor Jocuri Olimpice constau în special în alergări, aruncări, sărituri şi lupte libere corp la corp. De menţionat este că doar bărbaţii participau. Nu exista echipament sportiv ci participanţii concurau în…pielea goală! Acest fapt a fost prima măsură antidoping din lume. La acea vreme nu existau echipamente sportive standardizate si drept urmare nu exista posibilitatea ca toti sportivii să concureze în spirit de egalitate. Se presupunea ca dacă fiecare vine cu propriul echipament, diferentele dintre calitatea acestuia (în special a încalţămintei) pot afecta rezultatul. Din acest motiv toţi participau în pielea goală.
E adevărată legenda cununei cu ramuri de măslin?
Da, tradiţia spunea că învingătorii probelor sportive primeau o cununa din ramuri de măslin, care le era aşezată pe cap imediat după căştigarea probei. Dincolo de această simbolistică însă, caştigătorii primeau şi statut de semizei. Erau echivalentul vedetelor de astăzi. Primeau funcţii politice şi sociale înalte şi deveneau recunoscuţi în tot ţinutul grecesc.
Ce diferenţă este între Jocurile Olimpice si Olimpiadă?
În mod eronat, majoritatea jurnaliştilor se refera la Jocurile Olimpice folosind termenul de Olimpiadă. Vechii greci s-ar răsuci în mormânt dacă i-ar auzi. În Grecia antică, intervalul dintre două ediții ale jocurilor se numea „olimpiadă”. Aceasta dura, ca şi azi, 4 ani.
Năruirea Jocurilor Olimpice Antice
În Grecia antică, Jocurile Olimpice au avut loc neîntrerupt o dată la 4 ani timp de 12 secole. Au fost 293 de ediţii consecutive apoi, cei care se considerau civilizatorii planetei (adică Imperiul Roman) le-au eradicat. Împăratul roman Teodosiu I, din fanatism religios creştin a ordonat distrugerea edificiilor Olympiei. Totul se năruise! Adio valori sportive şi bun venit lupte monstruoase de gladiatori
Jocurile Olimpice moderne
După 1.500 de ani de întrerupere, baronul francezo-elveţian Pierre de Coubertin, istoric şi pedagog, persoană cu o puternică influenţă socială, a pus bazele reînceperii Jocurilor Olimpice. El a beneficiat şi de ajutorul lui Evanghelie Zappa, un aromân cu multe proprietăţi imobiliare în Bucureşti. Astfel, în 1896 la Atena a avut loc prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne. Tot atunci a fost infiinţat la Lausanne în Elveţia, Comitetul Internaţioanl Olimpic. Din acest moment Jocurile Olimpice moderne au luat treptat o amploare din ce în ce mai mare. Astăzi organizarea lor presupune miliarde de euro. Mii de sportivi participă şi miliarde de oameni privesc la televizor desfăşurarea evenimentelor. Fiecare editie este mai grandioasă decăt precedenta. Anul acesta Jocurile Olimpice au loc pentru prima oară în istorie pe continentul sud-american, în Brazilia, la Rio de Janeiro. Competiţia se va desfășura în perioada 5—21 august 2016. Peste 10.500 de sportivi de la 205 Comitete Olimpice Naționale vor evolua în 28 de sporturi. Probele sportive se vor desfășura în 33 de arene răspândite în 4 regiuni ale orașului : Barra, Deodoro, Copacabana și Maracanã. Organizarea acestei a 31-a ediţii a Jocurilor Olimpice moderne a costat 2.9 miliarde de dolari americani. Din perspectivă psiho-sociologică, întrebarea este cine a dat dovadă de un mai mare grad de civilizaţie? Vechii greci care opreau conflictele militare sau societatea modernă în care sunt ameninţate cu atacuri teroriste chiar şi valorile olimpice? Deşi întrebarea este retorică, merită să meditezi la ea!
