Cum arată unica fiică a lui Mișu Fotino, la 9 ani de la moartea actorului

Mișu Fotino a fost căsătorit cu arhitectul Ruxandra-Ana, care i-a dăruit actorului o fiică, Oana-Maria. Anterior, actorul a mai fost însurat cu Silvia Șelovinschi-Creițov.

Fiica lui Mișu Fotino, la 9 ani de la moartea actorului

Exuberant pe scenă, dar extrem de discret cu viaţa personală, actorul Mișu Fotino a interzis familiei să ofere detalii despre suferinţa sa. În cele din urmă, actorul a încetat din viață la 83 de ani.

Cea care a suferit cel mai mult după moartea actorului a fost fiica lui, Oana Fotino. Aceasta a fost sprijinită de familie și prieteni în acele momente complicate din viața ei.

Anii au trecut și pare că Oana s-a obișnuit cu pierderea tatălui ei. Fiica actorului este căsătorită cu Andrei Roșu, fost membru al trupei Gaz pe foc. Cei doi au împreună o fată și un băiat. Conform profilului ei de Facebook, Oana Fotino activează în domeniul educației, la o unitate de învățământ privată din Capitală.

Oana Fotino este pasionată și de sport. Din fotografiile pe care aceasta le-a postat arată că de-a lungul timpului a luat parte la mai multe maratoane de alergare.

Cine a fost actorul Mișu Fotino

Născut pe 14 septembrie 1930, în Bucureşti, Mihai Fotino (cunoscut şi ca Mişu Fotino), şi-a construit o carieră bogată în teatru, dar şi în cinematografie şi în televiziune abordând mai ales genul comediei.

Copilăria şi adolescenţa le-a trăit la Braşov, unde tatăl lui, Mişu Fotino – fondator al Teatrului de Stat din Braşov -, era actor şi cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic. A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936, în piesa de teatru „Coloniale”, iar, din 1952, Mihai Fotino a fost actor la Teatrul Dramatic din Braşov.

A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la Bucureşti. Din 1956, a jucat la Teatrul Naţional I.L. Caragiale, din Bucureşti.

Cariera strălucitoare a actorului care a murit la 83 de ani

Totodată, Mihai Fotino a jucat în numeroase filme şi producţii de televiziune, printre acestea numărându-se „Directorul nostru” (1955), „Telegrame” (1959), „Porto-Franco” (1961), „Codin” (1963), „Politică şi delicatese” (1963), „Titanic vals” (1964), „Amprenta (1967), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Elixirul tinereţii (1975), „Tufă de Veneţia” (1977), „Chiriţa la Iaşi” (1987), „Sexy Harem Ada-Kaleh” (2001).

La cea de-a XIV-a ediţie a galei premiilor Uniunii Teatrale din România, (UNITER), din 2006, Mihai Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.

De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. În februarie 2004, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – „Arta Spectacolului”.

_{Sursa fotografii: Facebook Oana Fotino}

ARTICOL PRELUAT DE PE UNICA.RO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE