Mă calcă pe nervi aşa-zişii analişti independenţi sau membri ai “societăţii civile” care ritos anunţă că ei nu merg la vot. Sau militează pentru votul alb. Adică, vezi Doamne, ei sunt foarte deştepţi şi n-au cu cine vota. Ar fi votat doar dacă ar fi candidat ei, nişte somităţi.
Această atitudine nu doar că nu este civică, ci este şi una păguboasă. Nu poţi influenţa viaţa politică, nu poţi schimba nimic dacă nu-ţi exerciţi dreptul de a vota. Nu poţi sta cu mâinile încrucişate şi altcineva să facă ordine în locul tău, să modifice sistemul.
E o regulă a democraţiei. Nu sunt pentru votul obligatoriu, ca în alte ţări, tocmai pentru că nu poţi face democraţie prin constrângere. Dar nici nu-i suport pe cei care nu merg la vot, dar comentează. Nu votezi, nu comentezi! Dacă nu ţi-a păsat, ai fost indolent sau ai făcut pe interesantul şi nu te-ai dus la vot, cu ce drept faci pe analistul? Nu ai nici un drept moral să declari după aia că ţara este condusă de hoţi, că politicienii fură. Îţi meriţi soarta, pentru că ţi-ai bătut joc de votul tău. Iar votul tău contează! Nu e o lozincă, ci purul adevăr. E ştiut faptul că toţi sau aproape toţi politicienii sunt la fel, o apă şi un pământ, dar ai ocazia să-i schimbi. Sau să-i încurajezi, să-i sprijini pe cei în care crezi. Nici nu contează opţiunea până la urmă, ci să te duci la la vot. Picătură cu picătură se face marea. Dacă nimeni nu s-ar duce la vot, s-ar alege politicienii între ei. Avem ocazia să schimbăm ceva. Dar pentru asta trebuie să mergem la vot!














