Cazul lui Ştefan Victoraş Diaconu este unul foarte grav. El ne dă o lecţie de medicină şi de responsabilitate. E un semnal de alarmă pentru noi toţi şi trebuie să luăm atitudine! Nepoţelul meu, în vârstă de un an şi trei luni, suferă de talasemie majoră. Pentru el, locurile de joacă sunt paturile de spital, iar jucăriile îi sunt, aproape zilnic, seringile şi furtunurile pentru transfuzii. Există însă o şansă reală pentru Victoraş. Dar, din păc
Cazul lui Ştefan Victoraş Diaconu este unul foarte grav. El ne dă o lecţie de medicină şi de responsabilitate. E un semnal de alarmă pentru noi toţi şi trebuie să luăm atitudine! Nepoţelul meu, în vârstă de un an şi trei luni, suferă de talasemie majoră. Pentru el, locurile de joacă sunt paturile de spital, iar jucăriile îi sunt, aproape zilnic, seringile şi furtunurile pentru transfuzii. Există însă o şansă reală pentru Victoraş.

Dar, din păcate, copilăria şi fericirea nepotului meu sunt măsurate în bani. Mai avem nevoie de 120.000 de euro pentru a ne putea programa pentru transplant. Până acum, n-am reuşit să strângem decât o mică parte, iar clinica din Italia, pe care am contactat-o, nu vrea să ne programeze până nu facem dovada că avem banii în cont.
Mă rog în fiecare zi ca un om cu suflet mare să mai pună în cont un bănuţ, pentru că din puţin se face mult. Dacă fiecare ar da câte un leu, Ştefan Victoraş s-ar putea juca mai repede cu copilaşii de vârsta lui. Vă rog din tot sufletul să ne ajutaţi. Părinţii băiatului sunt distruşi psihic. Ne dorim să-l vedem pe Victoraş sănătos. Mulţumesc.
Mariana Vicol, mătuşa băieţelului Bucureşti















