O practică legală, dar profund imorală | Avocaţii-hienă vânează victimele accidentelor | EXCLUSIV

În urmă cu o săptămână, în mica localitate sibiană Mag, doi fraţi au fost conduşi pe ultimul drum de întreaga suflare a satului. Daniel avea 23 de ani şi împreună cu sora sa, Ana, au plecat la un târg într-un sat vecin. La ieşirea din Şura Mare, Dacia în care se aflau cei doi fraţi împreună cu soţul Anei şi băieţelul ei a fost lovită frontal de o maşină care venea din sens opus. Cel care a provocat acest accident, un tânăr de 19 ani, era în stare de ebrietate. Nu a durat mult şi Dacia a luat foc, iar cei doi fraţi au murit în chinuri cumplite. Soţul Anei şi fiul său de numai 9 ani se află şi acum internaţi la spital. Însă chiar din ziua accidentului, familia morţilor a fost “atacată” de o armată de avocaţi. Miza: despăgubirile care ar urma să fie plătite de societatea de asigurări. Banii vin de la asiguratori Este vorba despre bani frumoşi care se pot face rapid şi sigur: compania de asigurări va plăti în cele din urmă despăgubiri pentru familiile victimelor, iar sumele sunt de ordinul sutelor de mii de euro, chiar al milioanelor. Răspunderea Civilă Obligatorie (RCA) plăteşte până la cinci milioane de euro urmaşilor victimelor accidentelor rutiere, în urma deciziilor instanţelor. De exemplu, anul trecut s-a stabilit o despăgubire- record pentru România. Familia unui tânăr din Satu Mare, care în 2011 a decedat, alături de alţi doi prieteni, într-un accident rutier, urmează să fie despăgubită, în cadrul unei poliţe de răspundere civilă auto, cu 1,7 milioane de euro. Până în acest moment, este cea mai mare despăgubire acordată vreunui asigurat RCA, în România. Contract de asistenţă juridică cu dobândă Numai că scopul avocaţilor-hienă este să pună mâna pe cea mai mare parte a banilor, nu să despăgubească în mod real familiile îndoliate. “Primii avocaţi au apărut încă de la morgă”, spune Doru Rucşa, tatăl celor doi fraţi morţi la Şura Mare. Aşa a început să trăiască o nouă experienţă despre care nu ştia nimic. Nu mai puţin de cinci case de avocatură au început o luptă crâncenă ce se dădea chiar la căpătâiul morţilor. “Un avocat Petre de la Bucureşti ne-a făcut să semnăm. Ne-a dat 16.000 de lei pentru a avea de înmormântare. Am semnat că eram tare supăraţi, nici n-am ştiut ce semnăm. Când ne-am dumirit, i-am dat banii înapoi şi am rupt contractul. Erau penalităţi de 2 la sută pe zi şi din suma de despăgubire trebuia să-i dăm 30%. Au venit alţii. De la Craiova, de la Deva”, povesteşte Doru Rucşa. Astfel, el şi-a dat seama că urmează ca eventualele despăgubiri să ajungă, de fapt, în conturile avocaţilor, cu toate dobânzile pe care le-ar fi avut de plătit pentru cei 16.000 de lei care-i erau de fapt împrumutaţi. Şi astfel de cazuri se întâmplă frecvent. De exemplu, o femeie din Cluj, care obţinuse în instanţă aproape 600.000 de euro ca despăgubiri pentru că a rămas invalidă în urma unui accident rutier, a rămas cu puţin peste 100.000 de euro după ce avocaţii şi‑au luat partea. “Nu am ştiut ce semnez”, a spus ea după ce a aflat cât are de dat pentru asistenţa juridică. Vrea să doneze despăgubirile Om simplu, fară prea multă care, Doru spune că nu are nevoie de bani. Este iritat de lupta avocaţilor care se dau peste cap să-i intre în voie pentru bani. “Eu, dacă judecătorii vor da ceva bani, o să fac o casă pentru fetiţa lui Daniel, că are numai trei ani. La noi nu e scump să faci o casă. Restul o să-i donez la Biserică sau la nişte copii orfani”, o spune cu hotărâre omul. “Hienele”, cum sunt numiţi avocaţii care aleargă prin ţară după cadavre, au aplicat toate metodele pentru a-şi atinge scopul. De exemplu, Viorel Moldovan, un gospodar din satul Mag, este şi consilier local. De pe site-ul primăriei se poate afla uşor numărul său de telefon. “Am fost sunat de mai mulţi avocaţi după accident. Încercau prin mine să ajungă la familia victimelor. Unii nici măcar nu aveau dreptul să practice avocatura şi spuneau că o să facă contractul pe alte nume”, spune Viorel Moldovan. Este legal, dar profund imoral Faptul că există tot mai mulţi escroci care profită de necazurile, naivitatea şi necunoaşterea legilor de către unele persoane aflate în situaţii dramatice este deja cunoscut. Nu este vorba despre cămătari, deşi uneori acţiunile avocaţilor capătă o formă de “camătă legală”. Cunoscutul avocat Marius Striblea cunoaşte acest fenomen şi spune că este firesc ca un client să se îndrepte spre avocat, şi nu invers. “Este cristalizată o practică a unor avocaţi, puţini la număr, care se află în strânsă legătură cu personalul de la morgă şi care se deplasează atunci când au informaţii pentru a oferi o sumă de bani unor persoane nevoiaşe ce sunt rude ale victimelor unor accidente. Ulterior încheie un contract de asistenţă juridică. Nu putem spune că este ilegal, însă este profund imoral”, a declarat pentru Libertatea avocatul Marius Striblea.