Arcul de Triumf a fost redeschis. Singura construcţie bucureşteană care rezistă la un cutremur de 9 grade
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul acesta, parada de 1 Decembrie va trece din nou pe sub Arcul de Triumf, după o pauză de doi ani. Începând cu 2014, Arcul de Triumf, simbolul independenţei României, a trecut prin consolidări şi renovări atât de sofisticate încât a ajuns cea mai rezistentă clădire din Bucureşti, dacă nu cumva din toată ţara...
Cuprins:
Arcul de Triumf a fost inaugurat în această seară de primarul general a Capitalei, Gabriela Firea.
Lucrările de consolidare şi renovare a Arcului de Triumf au început cu doi ani în urmă şi ar fi trebuit să dureze un an. Costurile s-au ridicat la 30 de milioane de lei, din care 23 de milioane au fost fonduri europene. Din cauza unor neînţelegeri, darea în folosinţă a fost amânată cu un an. Motivul principal al întârzierilor l-au reprezentat aparatele antiseismice aduse din Statele Unite ale Americii.
Acestea sunt atât de avansate încât, în acest moment, Arcul de Triumf poate fi socotit cea mai solidă construcţie din Bucureşti: poate rezista la un cutremur de 9 grade Richter. La acestă magnitudice, nu ar rămâne în picoare cam nimic din Capitala României, cu excepţia... Arcului de Triumf.
Arcul de Triumf va putea fi vizitat
La inaugurarea Arcului de Triumb, primarul Gabriela Firea a spus că obiectivul poate fi vizitat, iar bucureștenii și turiștii vor putea vedea Capitala de la înălțime. „Turiștii vor putea să viziteze Arcul de Triumf, să urce deasupra lui, să vadă Bucureștiul de la înălțime. Va fi un program anunțat în perioada următoare. Se va amenaja în această locație și o alveolă pentru turiști. De asemenea, vor fi treceri pentru pietoni”, a spus Firea, potrivit Agerpres.
Prima variantă a Arcului de Triumf a fost realizată în 1922
Aşa arăta forma din 1922, pe locul celui de astăzi
Prima formă a acestei construcţii a fost înălţată în anul 1922 din lemn şi stuc, în cinstea proclamării Unirii, după izbinda armatelor române în primul război mondial. Această formă a fost înlocuită cu un Arc din piatră, opera arhitectului Petre Antonescu, între anii 1935-1936.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sunt înscrise principalele bătălii ale războiului - Mărăşeşti, Oituz, etc. În timpul lucrărilor se zvonea că la cele existente deja va mai fi adăugată una cu numele Budapestei, ocupată de armata Română în 1919. Cartuşul cu numele capitalei Ungariei nu a apărut însă pe Arcul de Triumf proaspăt renovat şi consolidat.
