EXCLUSIV/ Ce ne așteaptă: curcubeul de măsuri al noului program de guvernare are un viitor negru
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noul program de guvernare al cabinetului Tudose riscă să facă praf bugetul României, care și așa este în pericol după toate măsurile luate de la începutul anului de Guvernul Grindeanu. Deși încă nu s-a făcut un studiu de impact bugetar al noilor măsuri ce urmează să fie implementate de la 1 ianuarie 2018, la o primă vedere acestea riscă să creeze dezechilibre economice și mai mari, potrivit economiștilor.
Cuprins:
- Pensii majorate vor crea probleme mărite
- Contribuția ajunge direct la pensia privată
- Economiștii nu sunt de acord
- Creșterea salariului minim brut
- Muncă și productivitate
- Taxarea întreprinderilor
- Impozitul pe venit
- Activitățile independente, mai puțin taxate
- TVA rămâne 19%
- «Electrificăm»” piața auto
- Se vor duce mai mulți bani la bugetele locale
- Nu vor fi mai mult de 50 de taxe
Pensii majorate vor crea probleme mărite
Cel mai târziu la 1 octombrie 2017 se va schimba legislația sistemului de pensii, se arată în noul program de guvernare. În plus, punctul de pensie va ajunge până în 2020 aproape dublu față de cât era la începutul anului. Dar, în aceste condiții, trebuie să știți că toate pensiile vor fi impozitate, astfel că din noul program a dispărut acea neimpozitare a pensiilor sub 2.000 de lei și impozitare cu doar 10% a celor peste această valoare.
“Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va crește în următorii ani, astfel: la 1 iulie 2017 acesta va fi 1.000 de lei, la 1 iulie 2018 va fi 1.100 de lei, la 1 aprilie 2019 va fi 1.265 de lei, la 1 aprilie 2020, de 1.400 de lei și la 1 octombrie 2020, de 1.775 de lei”, se arată în programul noului guvern.
Contribuția ajunge direct la pensia privată
De asemenea, conform noului program de guvernare, CAS-ul nu se va mai duce la stat, ci va merge direct la pensiile private (adică direct pilonul III), iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate.
Noul ministrul al finanțelor, Ionuț Mișa, a anunțat ieri că se va desființa Pilonul II de pensii, adică pensiile obligatorii administrate privat. În acest sens, contribuabilii vor putea alege cine să le gestioneze banii, statul, prin Pilonul I sau domeniul privat, prin Pilonul III.
CASS nu se va plăti de persoanele care realizează veniturile independente, dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap,tineri, persoane aflate în întreținere etc).
“Toate acestea vor permite ca persoanele cu activități independente să nu mai fie nevoite să depună raportări lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea să se depună o singură declaraţie pe an, în primul trimestru al anului următor obținerii veniturilor”, scriu guvernanții.
Economiștii nu sunt de acord
“O schimbare majoră mi se pare cea cu pensiile, aici riscurile sunt foarte mari, de impact asupra bugetului, pentru că, cel puțin o perioadă, va apărea un dezechilibru major între obligațiile bugetului de a plăti în continuare pensiile pe sistemul vechi și faptul că nu va mai avea încasări pe motiv că toate contribuțiile vor fi vărsate în altă parte”, a declarat pentru Libertatea, Aurelian Dochia, analist economic.
Aici impactul bugetar este semnificativ într-o situație în care deja bugetul de pensii are un deficit anual destul de mare, iar asta e de ani buni.
“Până când nu ne vor da explicații mai clare, nu știu de unde se vor acoperi aceste deficite. Toate aceste mișcări de amploare presupun niște riscuri serioase. Până la urmă, semnalul pe care-l dă mișcarea asta cu pensiile este că s-ar putea să ajungem la un sistem în care nu vor mai fi pensiile de stat și vor fi private, așa cum este în SUA”, a mai spus economistul.
Potrivit lui, este o măsura radicală și liberală, care chiar în statele europene este neobișnuită. Aici nu există riscuri doar pentru stat, dar și pentru asigurați, pentru că aceste fonduri au și ele momente mai bune și momente mai rele.
“Pentru toate aceste schimări este nevoie de timp, pentru ca oamenii să le înțeleagă”, afirmă Dochia.
Se vizează și creșterea pensiei minime la 640 de lei de la începutul anului 2018, de care vor beneficia în special cei care au lucrat în agricultură și pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuții.
Creșterea salariului minim brut
Creșterea salariului minim brut, deși este văzută de angajați ca o măsură bună, vine cu un mare risc. Angajatorul s-ar putea să nu mai poată suporta povara fiscală și nici cheltuielile cu angajații, așa că se va îndrepta fie către faliment, fie către economia neagră.
“Ne punem mare încredere și în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste un milion de cetățeni cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, făcând parte, deci, din clasa de mijloc. În aceste condiții, dar și prin investițiile masive ale statului, FSDI și din fonduri europene, salariul mediu brut în România va depăși 1.000 de euro în 2020. Concomitent, vom corobora și creșterea nivelului salariului minim la cel puțin 2.400 de lei în 2020, acesta atingând minimum 50% din salariul mediu în 2020”, se arată în programul de guvernare.
CITEȘTE ȘI: Adevărata poveste a românului radicalizat de jihadiștii care au aruncat în aer Parisul. Ziua se ocupa cu…
Economiștii se tem că prin astfel de măsuri luate rapid și pe termen scurt, evaziunea fiscală în dreptul firmelor va creaşte. Iar acest lucru s-a văzut foarte bine încă de la începutul anului, când majorarea salariului minim de la 1.250 de lei la 1.450 de lei a băgat în probleme financiare mai multe mii de mici întreprinzători.
Dacă ne uităm pe datele de la Comisia Națională de Prognoză, pentru 2020 se estimează că în sectorul bugetar salariul mediu va fi de 4.860 de lei, în timp ce în sectorul privat acesta va ajunge 3.792 de lei. Decalajul va fi de mai bine de 1.000 de lei, iar acest lucru era tradus anterior de analiștii economici intervievați de Libertatea prin faptul că la privat există mai multe taxe de plătit.
Muncă și productivitate
“În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi, în România, munca este răsplătită cu 32% - 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56% - 58%”, se mai arată în program.
Guvernul își propune ca pentru 2020 să se depășească pragul de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de 50% - 50%.
Nivelul salariului minim brut în România, în următorii ani, va fi de 2.000 de lei în 2018, 2.200 de lei în 2019 și 2.400 de lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 de lei în 2018, 2.640 de lei în 2019 şi 3.000 de lei în 2020.
Taxarea întreprinderilor
De la 1 ianuarie 2018 se va introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri). Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea două sau trei trepte de impozitare.
“Sunt două lucruri la care trebuie să fim atenți de acum. Unul este impactul bugetar și celălalt este impactul asupra mersului economiei. Dacă se trece de la impozitarea profitului la impozitarea cifrei de afaceri, în principiu, asta ar putea să însemne o simplificare extraordinară a contabilității și a controalelor fiscale. Asta pentru că o bună parte din problemele pe care le au acum firmele cu controalele fiscale sunt date de recunoașterea sau nerecunoașterea deductibilității diverselor cheltuieli”, a mai spus economistul.
Analiștii afirmă că într-o impozitare în care se merge numai pe cifra de afaceri Fiscul nu ar mai trebui să fie interesat de detaliile firmei, pentru că cifra de afaceri este mult mai ușor de văzut și de interpretat, iar acest lucru va duce automat la o mare simplificare pentru firme şi pentru relația lor cu autoritățile fiscale.
Impozitul pe venit
Tot pentru încurajarea mediului de afaceri, guvernul propune reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% și a contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 de euro, cât sunt în prezent pentru plata a 100 de euro net, la 161 de euro.
În agricultură, se va încuraja lucrarea terenului agricol, iar Guvernul Tudose vrea ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.
Și pentru că o altă cauză a menținerii agriculturii la un nivel slabdezvoltat o reprezintă parcul auto redus și învechit al tractoarelor şi utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va fi 0 şi pentru acestea.
Activitățile independente, mai puțin taxate
Cei cu activități independente, atât PFA, cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora, de 1 ianuarie 2018, impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.
TVA rămâne 19%
Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Se va extinde cota de TVA 5% pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp), şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 ianuarie 2018.
“Dacă se mizează în continuare pe venituri din TVA pentru a compensa creșterile de deficit bugetar care vor apărea în urma altor măsuri luate de noul guvern înseamnă că încă nu au soluții pentru aducerea de venituri la stat”, mai spune Dochia.
«Electrificăm»” piața auto
Dacă acum piața auto din România nu are decât câteva mii de mașini electrice, guvernul vrea ca până în 2020 peste 100.000 de români să beneficieze de programul Rabla Plus. “Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis, producerea de mașini electrice, dar și pentru a ne respecta obligațiile asumate în cadrul UE, vom extinde programul pentru finanțarea stațiilor de alimentare pentru mașini electrice, astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României, să fie funcționale cel putin 20.000 de puncte de alimentare instalate în rețea. Concomitent vom extinde și Programul Rabla destinat achiziției de mașini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program și să-și achiziţioneze o mașină electrică. Valoarea voucherelor pentru o mașină electrică va fi de 10.000 de euro”, se arată în program.
Se vor duce mai mulți bani la bugetele locale
Pentru a încuraja dezvoltarea localităților, impozitul pe venit va fi vărsat integral în bugetele administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018.
Nu vor fi mai mult de 50 de taxe
Începând cu 1 ianuarie 2018 numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor în România nu va fi mai mare de 50.
“Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină, contribuția de solidaritate (n.r. - nimeni nu știe ce reprezintă), vinieta. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate. Pentru agenții economici numărul taxelor fiscale și nefiscale va fi de maximum 40”, se spune în program.
CITEȘTE ȘI: FOTO EXCLUSIV/ Simona Gherghe arată spectaculos după naștere! Nici nu zici că a născut acum o lună!
