Ce spune legea despre hormonii și antibioticele din carnea comercializată în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Carnea se numără printre alimentele cele mai consumate de români, însă mulți sunt sceptici în legătura cu calitatea ei. Un român a consumat, în medie, lunar, 4,51 kilograme de carne și produse din carne, anul trecut, arată datele Institutului Național de Statistică. Cantitatea aceasta este cu 0,02 kg/persoană mai ridicată decât cea consumată în anul anterior. Un aliment ce se regăsește adesea pe mesele românilor, este privit adesea și cu scepticism, mai ales când vine vorba despre carnea de pui, despre care se spune că are un conținut ridicat de antibiotice și hormoni. Legea, însă, nu permite utilizarea acestor substanțe. Producătorii de carne de la noi se supun legislației europene, care interzice folosirea hormonilor de creștere
Cu toții am auzit măcar o dată miturile despre carnea de pui modificată genetic și tratată cu hormoni de creștere care determină o dezvoltare accelerată și la persoanele care consumă carnea. Totuși, legislația protejează consumatorul din acest punct de vedere, iar carnea care ajunge în galantare este, cel puțin la nivel teoretic, fără hormoni.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor a implementat o legislație cu privire la utilizarea substanțelor controversate, din anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Așadar, carnea din comerț respectă standardele de calitate și normele legislative europene. Mai mult decât atât, pentru că legea interzice utilizarea hormonilor de creștere, aceștia sunt aproape imposibil de găsit, deoarece au fost interziși în urmă cu aproape două decenii.
În ceea ce privește utilizarea antibioticelor, legea spune că sunt permise doar în cazul unei boli și doar prescrise de medicul veterinar. Așadar, teoretic, și din acest punct de vedere legea protejează consumatorul, iar carnea de pui plină de hormoni și antibiotice este, de fapt, un mit. Desigur, integritatea fiecărui producător intră în joc în cazul de față, însă, dacă acesta se abate de la legi, există sancțiuni usturătoare pentru utilizarea formulelor de creștere și a antibioticelor în ferme.
De ce puii din ferme cresc mai repede decât cei din curte? Dincolo de legislație, rămâne însă întrebarea firească a consumatorilor legată de ritmul de creștere a animalelor din ferme. Diferența este explicată prin fapul că în fermele ce au ca principală activitatea creșterea animalelor, există o orientare directă și bine studiată către a obține animale bine crescute.
Fermele de pui, de pildă, folosesc pui din rase de carne - Ross și Cobb, iar păsările beneficiază de condiții de furajare, adapare și microclimat ce au ca scop tocmai dezvoltarea lor. La Avicarvil, fermă deținută de Iustin Paraschiv, de pildă, saptamânal se fac cântăriri automate pentru determinarea sporului în greutate, astfel încât să se facă modificări în alimentație acolo unde este nevoie. Pentru că scopul companiei este un produs de calitate, toate eforturile sunt îndreptate către a oferi condiții ideale.
De ce puiul de curte nu creşte la fel de mare şi la fel de repede? O explicație este cantitatea de proteine din hrana lor. Păsările de curte sunt hrănite preponderent cu cereale, în vreme ce în fermele specializate amestecurile utilizate pentru hrănirea lor conțin și proteine care le ajută să crească în greutate și să aibă mai multă carne atunci când ajung la vârsta tăierii.
În conluzie, dacă ești în căutarea unor alimente sănătoase, legislația te protejează de substanțele de creștere, însă recomandarea tuturor producătorilor este să citești eticheta produselor de fiecare dată când mergi la cumpărături. Doar așa vei ști ce anume ajunge cu adevărat la tine pe masă.
Sursa foto: Shutterstock
