REPORTAJ/ Păpușile Barbie românești, lacrimi ale unor amintiri din copilărie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Au aproape 50 de ani și vorbesc despre istoria rurală a României, fiecare păpușă spunând povestea portului popular din satul în care a fost creată. Sunt păpușile Barbie românești și la jumătate de secol încă mai stârnesc lacrimi care duc cu gândul la amintirile de mult apuse.
Cuprins:
În trei săli mari ale Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc se află o colecție impresionantă a păpușilor Suzana și Andrei. Acestea sunt considerate a fi echivalentul mai celebrei păpuși Barbie și a perechii ei masculine, Ken. Colecția s-a născut dintr-un joc pentru copii, de fapt. Păpușa Suzana a început să fie fabricată la începutul anilor 70, la Arădeanca, fabrica din Arad.
[gallery columns="4" ids="1907458,1907457,1907455,1907453,1907450,1907449,1907447"]
Potrivit muzeografului Erika Dimeny, atunci când au fost puse în vânzare, aceste păpuși costau 160 de lei, bani cu care îți puteau cumpăra la vremea respectivă 5-8 kilograme de carne.
„Și pentru că nu oricine își permitea această păpușă, redactorii de la o revistă în limba maghiară s-au gândit să facă o bucurie copiilor și au organizat un concurs”, ne-a mai declarat Erika Dimeny.
Așa că aceștia au cumpărat câteva păpuși, au fotografiat-o pe Suzana și i-au publicat fotografia într-un număr al revistei, dându-i toate mărimile și i-au rugat pe copii să facă pentru păpușă haine după portul popular de la ei din sat. Le-au promis copiilor că toți care vor trimite câte un port popular vor primi cadou o astfel de păpușă.
Ajutați de bunici și părinți
„Și că era foarte dificil pentru un copil să facă un costum popular, mulți dintre aceștia au fost ajutați de părinți și bunici. Unii dintre ei chiar au scris în scrisorile pe care le-au trimis că au fost ajutați de doamna învățătoare, mama, preoteasa sau bunica”, a mai declarat etnograful.
În concurs se menționa că micuții trebuie să meargă prin sat să îi întrebe pe oamenii în vârstă cum erau costumele, din ce erau compuse, cu ce ocazii le purtau, care erau obiceiurile locale. Toate aceste date au fost scrise de copii în scrisori.
Muzeograful este de părere că redactorii revistei cu sediul în București nu s-au gândit ce va ieși din acest subiect, ce amploare va avea. Și își făcuseră calculul că poate doar câteva fetițe de 12-14 ani se apucă să brodeze câteva șorțulețe.
„Când au văzut că se îngroașă gluma, au început să publice fotografiile primelor costume care au ajuns, astfel că toți din țară au știut cam la ce să se aștepte. Astfel că în februarie 1970 a fost lansat concursul, iar în septembrie al aceluiași an a fost deschisă prima expoziție la București, unde au fost premiați primii copii care au trimis porturi autentice”, mai spune Dimeny.
Doar un singur port popular pentru băieți
Din cei 163 de participanți la concurs, doar unul singur din întreaga țară a avut costum popular pentru băieței. „O singură fețită s-a gândit ca după mărimile date să facă și un port popular pentru băieței. Chiar și așa, în primul an au fost premiați toți cei care au trimis un port popular autentic, deși nu toate erau reușite sau portul nu mai era purtat în satul respectiv. Așa se face că 10 copii au luat premiul I, 20 de copii au luat premiul II și restul au luat premiul III. Toți au primit câte o păpușă”, a mai afirmat etnograful.
De aici a apărut și ideea pentru fabricarea unei păpuși băiat. Iar cei care au participat la concurs au fost rugați să dea și un nume pentru păpușa băiat. Așa a apărut Andrei, iar în anul următor, multe familii s-au angajat să facă un port popular pentru Andrei, deși știau că nu vor mai fi răsplătiți pentru efort.
Citeşte şi: EXCLUSIV/ Soţul Antoniei, chemat să dea declaraţii în procesul deschis de Alex Velea
Hainele, după chipul păpușii
„Acum hainele care sunt pe păpușile Suzana și Andrei sunt pentru diferite sezoane, ocazii sau chiar în funcție de vârsta păpușii. Cele mai vechi păpuși din muzeu sunt cele cu cearcănele verzi, de care se sperie acum tinerii. Acesta era machiajul sfârșitului anilor 60. Și trebuie să spunem aceste lucruri copiilor pentru că așa cum păpușa Barbie în forma ei actuală reprezintă idealul prezent de frumusețe, așa acelea de atunci reprezentau respectivul ideal de frumusețe. Din acest motiv și aveau părul după cum era moda atunci”, ne-a mai declarat Erika Dimeny.
Potrivit muzeografului, este posibil ca aceste păpuși încă să se mai comercializeze, pentru că, după cunoștințele ei, acestea încă mai existau în urmă cu 5 ani, dar se comercializau cu numele de Cătălina. „Păpuși de acum 50 de ani sunt și mai rezistente și din câte știm noi asta este singura colecție din țară care mai există”, a mai spus șefa de secție de la Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc.
În colecția de la muzeu sunt 358 de păpuși, dar expuse sunt doar 244, iar în marea lor majoritate sunt afișate în pereche.
Lacrimi la muzeu
„Cum pentru fiecare costum s-a făcut o scrisoare știm că acestea au fost făcute din bucățile din fusta veche a străbunicii. Au fost mămici și bunici care le-au învățat pe fetițe cum să brodeze pentru a face ele singure costumele. Toți s-au plâns că marea lipsă a colecției este că nu au putut prezenta și coafura specifică satului cu ajutorul păpușii”, a mai spus muzeograful.
Ea ne-a mai povestit că au fost și scrisori în care o fetiță a recunoscut că a fost ajutată de bunici pentru că și-a rupt mâna. Au fost și cazuri în care băieții au trimis costume, după ce le-au făcut cu mamele sau bunicile.
Au fost cazuri în care adulții vin și spun că sunt copiii care pe atunci au făcut costumele.
„Dacă știm din vreme, le scoatem scrisorile și le citim noi. Vin că au drum prin oraș sau din întâmplare. Chiar săptămâna trecută a venit o doamnă care trăiește în Ungaria. A ajuns aici în oraș și a venit și la muzeu, dar fără să știe că este aici colecția, și când și-a recunoscut portul de pe păpușă a început să plângă”, ne-a povestit etnograful.
Păpușile stârnesc amintiri și nostalgie, pentru că printre cei care vin aici sunt și unii care își aduc aminte cu cine au făcut aceste costume, persoane dragi care au dispărut din viața lor, iar păpușile sunt printre puținele amintiri calde legate de acele vremuri.
Citeşte şi: EXCLUSIV/ 10.000 de euro ca să ucizi un singur exemplar. România este un paradis al acestui tip de vânătoare
