EXCLUSIV. Citiți cu atenție etichetele sticlelor de vin! „Băuturile Fermentate Liniștit” (BFL), otrava nefiscalizată din paharele românilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 9 martie, românii au sărbptorit „Cei 40 de mucenici”. Tradiția spune că, în această zi, se beau 40 de pahare cu vin. În unele zone, ”tradiția dacică” presupune 44 de pahare. Printre sticle, se strecoară și surogate numite BFL – Băuturi Fermentate Liniștit – adică chimicale care produc ”orbire și decese”. Câte BFL-uri consumă România? „Este o mare necunoscută. Nu există date pentru aceste produse”, ne-a spus Sorin Mierlea președintele InfoCons.
”În România, se consumă aproximativ 29 de litri de vin pe cap de locuitor. Despre Băuturile Fermentat Liniștit, nu știu”, ne-a spus Emil Dumitru, director executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicolă.
Dacă în vremurile vechi, vinul ”se falsifica” prin adăugare de apă, astăzi avem o adevărată industrie de chimicale, coloranți, arome și potențiatori de gusturi din care se obțin ”vinurile ieftine”, care n-au nici o legătură cu strugurii. Conform legii, acestea poartă denumirea Băuturi Fermentat Liniștit (BFL) și se accizează, din 2016, cu 396,84 lei/hectolitri de produs, față de 47,38 lei/hectolitri, înaite de 2016.
Producția de BFL a înflorit la noi datorită faptului că românului îi place să bea, să bea mult, să bea șpriț, să bea în orice situație, să bea mai ieftin! În mod straniu, statul a încurajat această industrie prin acciza foarte mica, în comparație cu produsele originale. Cât BFL se produce în România?
”Este o mare necunoscută. Nu există date pentru aceste produse. Puținele estimări care există, sunt făcute din burtă. Aceste băuturi produc o mare evaziune fiscal și otrăvirea populației. Sunt foarte pericuoase, produc orbire și chiar decese”, ne-a spus Sorin Mierlea președintele InfoCons.
Etichetarea și prețul ieftin pot da de gol BFL-urile
Cum ne ferim de BFL? În primul rând, trebuie să ne uităm pe etichetă. Dacă e vin, trebuie să scrie că este vin.
Băuturile făcute din alcool rafinat, apă şi arome alimentare, așa cum am spus, pe etichetele lor ar trebui să scrie ”BFL”.
Ne mai putem da seama că aceste băuturi sunt de fapt BFL, prin faptul că au preţuri mai mici decât ar fi normal.
Producătorii de BFL lucrează conform legilor, dar deseori pun o etichetă care te duce cu gândul la vie, sau vin, sau pun denumiri specifice precum: ”Cetera”, ”Crâşmăriţa”, ”La butoi”, ”Hanul dintre vii”, ”Vin strămoșesc”, ”Nouă boloboace” și multe alte nume cu rezonanță sau imprimă pe etichetă un butoi, un ciorchine ori o frunză de viţă, inducând confuzie printre cumpărători. Mai mult, deseori nici nu scrie pe etichetă despre ce fel de produs este vorba.
ANPC a găsit băuturi ”improprii comercializării și consumului uman”
Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) desfășoară periodic actiuni de control privind modul de comercializare și etichetare a băuturilor spirtoase.
Doar la unul din controale, ANPC a oprit de la comercializare 60 litri de băuturi spirtoase, care ”erau improprii comercializării și consumului uman”. Adică erau otrăvuri!
De asemena, calitatea este ascunsă prin etichetare falsă, după cum a constatat ANPC: ”Lipsa informațiilor corespunzătoare care să permită alegerea sortimentului dorit de consumatori - existența la comercializare de băuturi spirtoase care utilizau ilegal în denumirile de vânzare termenii „vodcă”, „ rom”, „brandy”, „ whisky” etc., acestea fiind, de fapt băuturi spirtoase cu aromă de vodcă, rom, brandy etc., atribuirea de denumiri neconforme din punct de vedere legal care pot induce în eroare consumatorii, neconcordanța între denumirea sub care se vinde produsul înscrisa pe eticheta de la raft, lipsa elementelor de identificare și caracterizare, inscrierea incorecta a aditivilor, etichete ilizibile”. Adică, comercializarea acestor este mascată prin etichetare, astfel, trasabilitatea acestora este imposibil de urmărit. Sub acestă mască se vinde BFL în România - consumate în cantități considerabile pe 9 martie - ziua Sfinților 40 de Mucenici.
Sfinții 40 de Mucenici au fost martirizați de împăratul Licinius
Sfinții 40 de Mucenici sunt praznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie. Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308 d.CH. – 324 d.Ch.), prigonitor al creștinilor.
Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.
Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei.
Unul a reușit să evadeze din lac, dar a murit în timp ce încerca să se ascundă.
Cei rămași să îndure gerul au început să se roage. În urma rugăciunii, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumină din cer încălzește apa și că o cunună din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.
Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții romani au poruncit să li se zdrobească trupurile cu ciocanele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, ca să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respira, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind ca cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită Împarația Cerurilor, și-a luat fiul în brațe și l-a pus car. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.
