Un an de la atentatele de la Paris. Starea de urgență va fi prelungită
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În urmă cu un an, Franța era lovită de cele mai sângeroase atentate din istoria sa, care au lăsat în urmă 130 de morți și peste 360 de victime în inima metropolei pariziene. Atacurile au fost revendicate de Statul Islamic, gruparea care a semănat teroare în Hexagon. Acum, francezii marchează un an de la atentatele de la Paris prin mai multe evenimente.UPDATE 18:30. Tragedia din Franţa a îndoliat şi România, care a pierdut doi cetăţeni în masacrul orchestrat în capitala Franţei. Maramureşeanca Mariana Lăcrămioara Pop (29 de ani) şi tulceanul Ionuţ Ciprian Calciu (31 de ani) au murit seceraţi de gloanţele teroriştilor la Paris. Numele lor stau acum pe o plăcuță comemorativă, dezvelită duminică de președintele francez, la un an de la atacurile sângeroase.
Cuprins:
Citește mai multe detalii: Un an de la atentatele de la Paris| Numele celor doi români uciși în atacuri, trecute pe placa comemorativă de la cafeneaua „La Belle Equipe”UPDATE 14.56: Doi dintre membrii trupei Eagles of Death Metal au primit interdicţie de intrare în sala Bataclan, la concertul susţinut sâmbătă seară de Sting.
UPDATE 14.40:Preşedintele Francois Hollande împreună cu primarul Parisului, Anne Hidalgo, au dezvelit și ultima placă comemorativă în fața sălii de concerte Bataclan, unde au murit 90 de oameni. Pe aceasta stă scris: „În memoria victimelor rănite și ucise la 13 noiembrie 2015. Pentru cele 90 de vieți ce au fost curmate în acest loc”, urmând apoi numele tuturor celor care au pierit aici. Ceremonia a continuat cu lansarea de baloane în fața primăriei din arondismentul al unsprezecelea al Parisului.
UPDATE 12.40: Premierul francez, Manuel Valls, a afirmat sâmbătă pentru BBC News că starea de urgență va fi, "fără îndoială, prelungită cu câteva luni" în ianuarie, în special în perspectiva prezidențialelor.UPDATE 11.10: Francois Hollande a dezvelit încă două plăci comemorative la două cafenele ce au fost țintele teroriștilor, urmând ca a patra să fie dezvelită la Sala Bataclan, unde au fost înregistrate cele mai multe victime.
UPDATE 11.00: Muzica a răsunat din nou, sâmbătă seara, în locul unde 90 de oameni au fost uciși de teroriști. Sting a susținut un concert la care au participat supraviețuitori și rude ale victimelor. Sting și-a început recitalul cu un moment de reculegere. Vorbind în franceza, le-a cerut celor din public să păstreze amintirile, dar să nu uite să se bucure de viață.
UPDATE 10.55: Președintele francez Francois Hollande a deschis duminică ceremoniile comemorative consacrate atentatelor de la 13 noiembrie 2015, dezvelind o placă comemorativă la Stade de France, în nordul Parisului, unde a fost ucisă prima dintre cele 130 de victime ale jihadiștilor, informează AFP.
Mai multe evenimente discrete vor fi organizate în Paris pentru a marca un an de la atentatele care au schimbat istoria țării. Totodată, francezii din întreaga țară au fost rugați să lase o lumânare aprinsă în fața referestrelor, în semn de omagiu, relatează France24 și AFP.
Comise de cel puțin nouă jihadiști, împărțiți în trei echipe operative, exploziile sinucigașe au vizat zona arenei Stade de France, iar rafalele de arme automate au ucis persoane aflate la mai multe terase și în sala de concerte Bataclan din capitala franceză.
Atentate Paris| Sora unui medic român, împuşcată în cap de un terorist: „S-a uitat la noi şi a tras fără să ezite”
Singura persoană implicată în aceste atentate care a fost capturată în viață este Salah Abdeslam. El a fost capturat în urma unei operațiuni de amploare, care a avut loc în Belgia, cu doar câteva zile înainte de atacurile din Bruxelles. Mai precis, el a fost prins pe 18 martie, iar pe 22 martie au avut loc atentatele din Bruxelles. După ce a fost capturat de autoritățile belgiene, teroristul a fost extrădat în Franța, acolo unde se află într-o închisoare, sub supraveghere continuă.
Cum arată Parisul, la un an de la atacurile teroriste
În urmă cu un an, buchetele de flori acopereau petele de sânge din faţa barului Carillon, situat la o intersecţie liniştită din apropierea Senei.
Acum, trotuarele sunt din nou ocupate de scaune, mese şi de francezi care râd copios, departe de imaginea morţilor întinşi pe caldarâm la 13 noiembrie 2015. Peste drum se află restaurantul Petit Cambodge, o altă țintă a jihadiștilor, care acum pare să-și fi revenit complet. În ciuda acestor semne, însă, oamenii spun că încă suferă de anxietate, la un an de la atacurile care au șocat nu doar Franța, ci întreaga lume.
MIHAELA COPOSCIUC, jurnalist român stabilit în Paris, despre DRAMA DIN CAPITALA FRANCEZĂ. ”Zici că ești la război aici. Eu nu o să ies azi din casă”
Helene Lebecque, care lucrează la un magazin din apropiere, spune că aparent totul a revenit la normal. “Barul este plin, sunt petreceri”, a mărturisit femeia, martoră a atacurilor teroriste. “Nu este o noapte în care să trec pe lângă Carillon, fără să mă gândesc (la atacurile teroriste – n.r.)”, continua ea.
Desigur, nu este singura. Mulți parizieni au aceleași probleme când intră într-un bar sau într-un restaurant. Populația pare să fie traumatizată în urma atacurilor jihadiste care au lovit țara – atacurile de la Charlie Hebdo din ianuarie 2015, atacurile din noiembrie, dar și cele din iulie de la Nisa, precum și uciderea unui preot catolic și a unui enoriaș, într-o biserică din Rouen.
Faptul că teroriștii erau cetățeni francezi sau belgieni a adâncit și mai mult sentimentul oamenilor că au fost trădați. De altfel, la un an de la aceste atentetate sângeroase, douăzeci de victime ale atentatelor de la 13 noiembrie 2015 din Paris sunt în continuare spitalizate, iar aproximativ 600 de persoane suferă “tulburări pshilogice”.
Evenimentele de comemorare, la un an de la atentatele de la Paris
Duminică, vor avea loc mai multe evenimente discrete de comemorare, iar francezii au fost rugaţi să lase o lumânare aprinsă la fereastră pentru a-şi aminti de cele 130 de victime ale atentatelor sângeroase care au vizat sala de concerte Bataclan, şase baruri şi restaurante din Paris, precum şi Stade de France.
Prima comemorare oficială a victimelor va avea loc la Stade de France, unde o persoană şi-a pierdut viaţa anul trecut, atunci când avea loc un meci între echipele naţionale din Franţa şi Germania, partidă care era urmărită chiar și de președintele Francois Hollande. Acum, Franţa va juca o partidă cu Suedia. Un minut de reculegere va avea loc înainte de meciul de pe Stade de France, la care va asista şi liderul de la Elysee.
Poate cel mai important tribut pentru victimele atentatelor va avea loc însă în sala de concerte Bataclan. Acolo, 90 de tineri au fost masacracţi de jihadişti în urmă cu un an, în timp ce asistau la un concert al trupei Eagles of Death Metal.
Bataclan îşi va redeschide porţile pentru prima dată în ajunul comemorării atacurilor, cu un concert al lui Sting. Nu va exista nicio ceremonie oficială, însă redeschiderea sălii de concerte este văzută drept cel mai potrivit omagiu pentru cei care şi-au pierdut viaţa în urmă cu un an şi un semn de normalitate. Toate biletele au fost vândute la doar jumătate de oră de la punerea în vânzare, iar cele mai multe au fost achiziţionate de rudele victimelor de la Bataclan.
Bilanțul atacurilor teroriste din Europa, la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu
În plus, duminică dimineaţă vor avea loc mai multe ceremonii de comemorare a victimelor terorismului la Stade France, precum şi la cele şase baruri vizate de jihadişti - Le Petit Cambodge, Le Carillon, Cafe Bonne Biere, La Casa Nostra, La Belle Equipe şi Comptoir Voltaire.
De asemenea, o placă comemorativă cu numele victimelor va fi inaugurată la fiecare restaurant atacat de jihadişti. Toate ceremoniile vor fi conduse de preşedintele Francois Hollande şi de primarul parizian Anne Hidalgo. ”Pentru a respecta poziţia familiilor, toate ceremoniile vor fi discrete”, a anunțat Palatul Elysee, înainte de evenientele de comemorare organizate la un an de la atentatele de la Paris.
Cum s-a schimbat societatea franceză la un an de la atentatele de la Paris
La un an de la atacurile teroriste din Paris, militarii înarmaţi până în dinţi patrulează în continuare în apropierea atracţiilor turistice. Sunt parcă o amintire vizibilă a noii realităţi din societatea franceză.
În faţa noilor ameninţări, statul francez a adoptat măsuri de securitate mai dure - de la creşterea implicării militare în lupta cu jihadiştii Statului Islamic din Siria şi până la implementarea unor măsuri drastice în lupta cu extremiştii din Franţa.
După atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgenţă, stare care este în vigoare și astăzi. "Suntem în război", a spus el după atacurile teroriste. De atunci, francezii au petrecut aproape un an sub un asediu al ameninţării teroriste, care nu a pus însă capăt organizării unor noi atentate.
În stare de urgentă, Franța a fost lovită de un nou atac terorist, chiar de Ziua Națională. 86 de persoane și-au pierdut viața, în timp ce urmăreau focurile de artificii şi sărbătoreau pe promenada din Nisa, pe 14 iulie, o zi care trebuia să fie o sărbătoare pentru francezi. 14 iulie s-a transformat astfel într-o o nouă zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, după ce un jihadist a intrat cu un camion în mulţimea de pe promenanda aglomerată.
Toate moscheele suspectate că propagă un discurs al urii au fost închise de autorităţile unui stat laic, în vreme ce peste 4.000 de operaţiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela stării de urgenţă, care oferă poliţiştilor posibilitatea de a organiza percheziţii asupra unor locuinţe în mijlocul nopţii şi de a reţine suspecţi fără aprobarea prealabilă a unei instanţe.
Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecţi, iar o comisie parlamentară a concluzionat că aceste operaţiuni sunt necesare, dar limitate.
O coaliţie de activişti pentru drepturile omului a stabilit în luna iunie că raidurile autorităţilor franceze reprezintă o lovitură gravă pentru libertăţile individuale.De asemenea, activiştii au atras atenţia asupra agravării stigmatizării unei părţi din populaţie, adică a celor cinci milioane de musulmani care se simt vizaţi direct de noile măsuri de securitate.
Judecătorii s-au ales și cu puteri mai mari, iar o nouă legislaţie le permite să-i condamne pe extremiştii găsiţi vinovaţi pentru terorism la până la 30 de ani în spatele gratiilor. Anterior, pedeapsa maximă pentru extremişti se ridica la zece ani de închisoare.
Numărul proceselor de terorism din instanţele franceze s-a triplat în ultimul an şi a ajuns la 350 de noi cazuri judecate. În penitenciare, deţinuţii consideraţi radicali islamişti sunt acum ţinuţi în izolare pentru a preveni cazuri de convertire sau propagandă jihadistă.
Sociologul Michel Wieviorka a avertizat, la un an de la atentatele de la Paris, că un nou clivaj se dezvoltă în societatea franceză înainte de alegerile prezidenţiale de anul viitor.
Pe de-o parte, există ”un apel pentru creşterea securităţii şi implementarea unor noi măsuri excepţionale”, însă există şi cei care cer "respectarea statului de drept şi a libertăţilor individuale”. Acest clivaj este observat cu uşurinţă în mediul politic, unde executivul socialist susţine că arsenalul stării de urgenţă este complet.
