Diferențe între arderea tutunului și procesul de încălzire. Mihai Bundoi: „Trecerea la alternative fără fum este o opțiune mai bună”

Diferențele științifice: ardere versus încălzire

Produsele tradiționale, precum țigaretele, ard tutunul la temperaturi de peste 800°C, generând substanțe toxice, precum monoxidul de carbon. În contrast, produsele cu tutun încălzit nu ard tutunul, ci îl încălzesc  la temperaturi de 320-350°C. „Fenomenul fizico-chimic este fundamental diferit, iar procesele sunt strict controlate.”, explică Mihai Bundo, citat în video.

Evaluarea produselor fără fum trebuie să se bazeze pe date științifice solide. Philip Morris International (PMI) a implementat un program de cercetare riguros, care include cercetarea chimică și fizică a aerosolului, cercetarea toxicologică și clinică. De asemenea, compania realizează studii ulterioare punerii pe piață, analizând comportamentul utilizatorilor și impactul asupra sănătății publice. „Studiile noastre au fost validate de experți independenți și autorități internaționale.”, mai subliniază Mihai Bundoi.

Nicotina: riscuri și clarificări

Deși nicotina nu este clasificată drept cancerigenă, ea rămâne o substanță care provoacă dependență. „Problema principală a fumatului este fumul, nu nicotina. Totuși, produsele cu nicotină sunt destinate exclusiv fumătorilor adulți care altfel ar continua să fumeze.”

Diferențele dintre fumătorii de țigarete convenționale și utilizatorii de produse cu tutun încălzit sunt evidente. Aerosolul produs de dispozitivele care încălzesc tutunul nu conține monoxid de carbon, iar emisiile sunt reduse semnificativ. „Idealul rămâne renunțarea completă la fumat, dar pentru cei care nu renunță trecerea la alternative fără fum este o opțiune mai bună.”, afirmă expertul.

Conceptul „harm reduction”, utilizat în țări precum Japonia, Suedia și Marea Britanie, este un set de abordări pragmatice care își propun să reducă impactul negativ al unor comportamente atunci când nu este realist să credem că ele ar putea fi oprite. Conceptul  se bazează pe prevenție, renunțarea la fumat și alternative pentru fumătorii adulți. „Este o metodă complementară pentru a minimiza impactul asupra sănătății publice.”, explică reprezentantul Philip Morris România.

Dezinformarea despre „harm reduction” apare frecvent în social media, fiind influențată de perspective ideologice. „Reducerea riscurilor ajută fumătorii adulți să facă o schimbare informată către produse fără fum, o alternativă mai bună decât continuarea fumatului.”, se precizează în interviu.

Transformarea fabricii din Otopeni

Din 2016, fabrica din Otopeni a trecut printr-o conversie majoră, cu investiții de aproximativ 730 milioane de dolari. Toate echipamentele au fost înlocuite cu tehnologii automatizate și digitalizate, iar angajații au fost instruiți pentru a opera noile sisteme.

Fabrica utilizează inteligența artificială pentru optimizarea proceselor, panouri fotovoltaice cu o capacitate de 3,4 MW și practici de reciclare avansate. „Nu ducem nimic la groapa de gunoi, iar sustenabilitatea este vizibilă în fiecare aspect al operațiunilor noastre.”, a declarat Raluca Ghineraru.

Fabrica din Otopeni produce rezerve de tutun pentru peste 50 de piețe de pe 5 continente, inclusiv Japonia. „Peste 90% din volumul nostru merge la export, iar calitatea produselor noastre este recunoscută internațional.”

Recrutarea și instruirea angajaților au fost esențiale în succesul transformării fabricii. „Echipamentele pot fi achiziționate, dar operarea lor optimă depinde de oameni. Aceasta a fost cea mai mare provocare.”

Articol susținut de Philip Morris România

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE