De câte feluri este testamentul în România și care sunt avantajele sau dezavantajele fiecărui tip

Dar cum definim testamentul?

Art. 1034 C. civ. definește testamentul ca fiind ,,actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”. Prin urmare, testamentul este:

• un act unilateral (produce efecte juridice indiferent dacă cel în favoarea căruia se realizează testamentul îl acceptă sau nu)
• un act personal (se încheie exclusiv de către testator, nu prin reprezentant sau cu încuviințare)
• un act solemn (se poate încheia doar într-una din formele prevăzute de lege)
• un act pentru cauză de moarte (efectele testamentului se produc după decesul testatorului)

Cine poate dispune de bunurile sale prin testament și cine poate să primească aceste bunuri?

Conform art. 12 C. civ. coroborat cu art. 1180 C. civ., oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede altfel și orice persoană poate contracta, dacă nu este declarată incapabilă de lege. Din interpretarea textelor rezultă că, de regulă oricine poate încheia un testament în mod valabil, iar incapacitatea de a încheia testamentul trebuie să fie expres prevăzută de lege. Același lucru se aplică și în ipoteza capacității de a primi bunuri prin testament. De asemenea, testatorul trebuie să aibă discernământ pentru a încheia valabil testamentul.

Recomandări

Puterea clanului Corduneanu. Liderul decedat al grupării a fost anchetat pentru trafic de droguri, cămătărie, trafic de persoane și acte de violență, dar condamnat doar pentru „spionarea soției”

❌ Nu pot/poate dispune prin testament de bunurile sale conform art. 43 C. civ și art. 12 C. civ.:

• Minorul;
• Persoanele puse sub interdicție judecătorească;
• Persoanele insolvabile;

❌ Nu pot/poate primi prin testament conform art. 990 C. civ și art. 991 C. civ.:

• Medicii, farmaciștii sau alte persoane care îi acordau, în mod direct sau indirect, îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului;
• Preoții sau alte persoane care acordau asistență religioasă dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului;
• Notarul public care a autentificat testamentul;
• Interpretul care a participat la procedura de autentificare a testamentului;
• Martorii în cazurile prevăzute la art. 1034 alin. (2) și art. 1047 alin. (3) C. civ.;
• Agenții instrumentatori în cazurile prevăzute la art. 1047 C. civ.;
• Persoanele care au acordat asistență juridică la redactarea testamentului;

De câte feluri este testamentul?

💡 Testamentul poate fi clasificat în două mari categorii:

1. Testamente ordinare care se pot încheia în condiții obișnuite și acestea sunt de două feluri:

• Testamentul olograf
• Testamentul autentic

Citește continuarea pe avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE AVOCATOO.RO

Urmărește-ne pe Google News