Pe lângă faptul că majoritatea oamenilor trebuie să poarte o luptă acerbă pentru obținerea unui loc de muncă, mai e și partea cu menținerea locului de muncă. Dacă nu ai reușit să o bifezi și pe a doua, probabil te-ai angajat în altă parte, doar ești o persoană strașnică.

Totuşi, dacă ai găsit un alt loc de muncă, angajarea nu s-a realizat până nu ai oferit niște documente care să arate că ești pe gustul angajatorului. Printre aceste documente se numără și cel care atestă vechimea în muncă, relevantă în majoritatea situațiilor.

La ce se referă, mai exact, vechimea în muncă?

Vechimea în muncă este reglementată în art. 29-37, Capitolul 5, Hotărârea nr. 252/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară, unde sunt prevăzute cazurile în care se oferă vechime în muncă, precum și ce perioade nu sunt considerate vechime în muncă.

Pe lângă acestea, art. 16 alin. 5) din Codul Muncii spune că munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă reprezintă vechime în muncă.

Așadar, ai:

•  muncă prestată
•  contract individual de muncă (CIM)

Ce înseamnă asta? Vechimea în muncă este cumulul anilor tăi de trudă, orice tip de muncă ar fi (atât timp cât este încheiat un CIM).

Prin urmare, nu trebuie să fie muncă specifică profesiei tale sau muncă de specialitate.

De reținut! Munca specifică profesiei și cea de specialitate sunt diferite față de cea care reprezintă vechime în muncă.

Munca specifică profesiei este activitatea desfășurată conform studiilor superioare încheiate (ai prestat activitate în profesia reglementată prin lege, nu în temeiul unui contract individual de muncă).

În unele situații, aceasta poate fi asimilată cu vechimea în muncă.  De exemplu, perioada de școlarizare de două luni pentru grefieri.

Munca de specialitate este activitatea desfășurată pentru acumularea experienței ( de exemplu, ai prestat activitate în temeiul unui contract de colaborare sau ca PFA, nu în temeiul unui contract individual de muncă).

Cum te ajută vechimea în muncă?

Deși când spui „vechime” gândul te duce, vrând-nevrând, la bătrânețe, în cazul acesta nu face decât să aducă avantaje. Avantajele privesc atât momentul angajării și ce aduce aceasta, cât și perioada de tihnă, când te uiți în urmă și realizezi cât ai muncit în viața asta.

Un exemplu din momentul angajării ar fi cel în care doamna Icsulescu are 5 ani experiență într-ale secretariatului. Dacă e așa, ea are mai multe șanse să fie angajată, față de o proaspătă absolventă a facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Ce să vezi, poate primește și un salariu frumușel.

Ce e sigur e că vechimea în muncă va conta pentru:

• stabilirea sporului la salariu
• stabilirea zilelor de concediu
• stabilirea valorii pensiei
• chiar și stabilirea indemnizației de șomaj, calculul implicând și coeficientul de vechime

Ca să poți obține indemnizație de șomaj, trebuie să ai un stagiu minim de cotizare, respectiv cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni anterioare depunerii cererii; deci, dacă nu e vechime în muncă, nu ai când să pui bănuț cu bănuț pentru vremurile grele de șomaj

Formula de calcul a indemnizației de șomaj este: Citește continuarea pe Avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE