Declin european în Educație. Care sunt cauzele reale ale rezultatelor slabe la testele PISA 2025
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape unul din patru elevi de 15 ani din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică nu deține competențe de bază la matematică, citire și științe, arată un nou raport oficial PISA.
Cuprins:
Utilizarea constantă a telefoanelor și a AI-ului este un factor major
Rezultatele testelor PISA 2025 au zguduit marile puteri europene, marcând un minim istoric pentru Franța, Germania și Olanda. Experții indică utilizarea constantă a telefoanelor drept factor major, potrivit The Conversation. Datele arată că timpul pe ecrane a redus atenția, înlocuind cititul aprofundat cu derularea rapidă.
Distragerea digitală afectează direct școlile. Peste un sfert dintre elevi spun că mulți colegi sunt distrași de dispozitive în orele de științe. Folosirea excesivă a inteligenței artificiale aduce alte vulnerabilități, afectând capacitatea tinerilor de a gândi independent atunci când este folosită pentru a înlocui efortul cognitiv, potrivit The Guardian.
Volumul uriaș de muncă alungă rapid profesorii experimentați din sistem
Deficitul cronic de profesori reprezintă o cauză structurală a declinului. Sindicatele atrag atenția că nivelul de citire nu se îmbunătățește cât timp orele sunt anulate, iar personalul necalificat acoperă golurile sistemice. Volumul uriaș de muncă alungă rapid profesorii experimentați din sistem.
În Uniunea Europeană, patru din zece profesori au peste 50 de ani, iar sub 8% au sub 30 de ani. Lipsa de atractivitate a profesiei, cu salarii sub media internațională, contribuie la o criză profundă a resurselor umane calificate, mai ales la materiile exacte, unde se resimte cel mai acut declinul.
Doar 2% din elevii proveniți din familiile cu venituri mici ating competențele necesare
Statutul social rămâne un predictor major al performanței în statele din Europa. În Germania, spre exemplu, doar 2% din elevii proveniți din familiile cu venituri mici ating competențe mari, comparativ cu 25% la cei privilegiați. Această corelație strictă îngrijorează mediul academic. Secretarul general al organizației, Mathias Cormann, cere un sprijin mai bine direcționat pentru școlile defavorizate, avertizând asupra clivajelor din societate.
Reformele repetate din Educație au creat haos
Reformele curriculare repetate, care au neglijat competențele de bază de-a lungul deceniilor, au lăsat urme adânci în sisteme precum cel finlandez, renumit global. Experții critică transformarea cititului într-un set de trucuri mecanice, în loc de promovarea unor obiceiuri de lectură aprofundată absolut necesare navigării în societatea informațională de astăzi.
Lipsa investițiilor statului și instabilitatea destabilizează învățământul primar. În Franța, o succesiune de opt miniștri în zece ani a dus la anulări frecvente de politici. „Este îngrijorător, dar, din păcate, nu este o surpriză”, a declarat ministrul francez al Educației, Édouard Geffray.
În România, jumătate dintre elevii de 15 ani nu au competențe de bază
Educația din România a înregistrat un nou declin, conform rezultatelor oficiale PISA 2025, care ne plasează pe antepenultimul loc în UE. Elevii români au obținut scoruri mai slabe decât în 2022 la Matematică, Științe și Lectură, clasându-se sub media internațională chiar și la noua probă de competențe computaționale.
Experții de la World Vision România atrag atenția că datele descriu o realitate alarmantă: 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de bază la Matematică, 48% la Lectură și 46% la Științe. Performanțele de vârf sunt aproape inexistente, doar 1% dintre adolescenți atingând nivelurile ridicate de cunoștințe la Lectură. Analiza subliniază că statistica oficială îi surprinde doar pe tinerii înscriși în sistemul de învățământ, ignorându-i complet pe copiii care au abandonat deja școala înainte de vârsta de 15 ani.
Profesorul universitar Dragoș Iliescu a explicat, la Interviurile Libertatea, că responsabili pentru educarea copiilor au fost și rămân atât părinții, cât și școala. Printre cauzele care au condus la un nivel atât de ridicat de analfabetism funcțional în rândul elevilor români abia intrați la liceu s-au numărat inechitatea uriașă dintre nivelul economic al familiilor din mediul urban și cel rural, lipsa unor măsuri eficiente de atenuare a lacunelor educaționale după testările naționale, dar și pierderile masive acumulate de elevi în timpul pandemiei de Covid-19, între 2020 și 2022.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
