Cum funcționează algoritmul de repartizare la liceu. Sorin Ion demontează mitul „m-a aruncat calculatorul” și explică greșelile cele mai frecvente în completarea fișelor de înscriere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi este ultima zi în care elevii mai pot completa fișa de opțiuni pentru admiterea la liceu. Urmează repartizarea computerizată, care va avea loc miercuri, 22 iulie, și afișarea listei cu elevii înscriși. Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, explică într-un interviu pentru Libertatea cum funcționează algoritmul de repartizare computerizată, de ce opțiunile nerealiste nu-i încurcă pe elevi cu nimic și ce se întâmplă cu copiii nerepartizați.
Cuprins:
- Sorin Ion: „Explicația «m-a aruncat calculatorul» este cea mai bună scuză când greșești”
- Cât de mult contează poziția unei opțiuni în fișă
- Ierarhia, mai importantă decât media
- Sorin Ion: „Completați fișa ținând cont de ce vă doriți cu adevărat”
- Ce se întâmplă cu elevii nerepartizați. Sorin Ion: „Nu există! Învățământul este obligatoriu. Toți copiii au un loc la liceu”
Sorin Ion: „Explicația «m-a aruncat calculatorul» este cea mai bună scuză când greșești”
În fiecare an, după afișarea repartizării computerizate, apar, inevitabil, nemulțumiri. Este vorba despre elevi care spun că au fost trimiși de calculator la un liceu pe care nu și l-au dorit. Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, explică faptul că algoritmul funcționează după reguli foarte clare și nu ia decizii „de capul lui”.
Oficialul a precizat că expresia „m-a aruncat calculatorul” este doar un mit și spune că principala cauză a problemelor care apar este, de fapt, completarea greșită a fișei de opțiuni. „Explicația «m-a aruncat calculatorul» este cea mai bună scuză atunci când greșești”, a precizat Sorin Ion.
Potrivit acestuia, repartizarea computerizată este o procedură care funcționează perfect; probleme apar atunci când listele cu opțiuni nu sunt completate corect. „Pentru elevul care ocupă primul loc în ierarhie lucrurile sunt foarte simple. Prima opțiune, bifat, repartizat. Dar să presupunem că ajungem la poziția 1.000. Elevul care ocupă această poziție are deja o listă de opțiuni. Calculatorul citește prima opțiune. Dacă acolo găsește loc liber, îl repartizează. Dacă nu, citește cea de-a doua opțiune. Găsește loc, îl repartizează acolo. Nu găsește, trece la a treia opțiune...și tot așa până ajunge la prima opțiune la care găsește un loc disponibil”.
Cât de mult contează poziția unei opțiuni în fișă
Potrivit oficialului, un elev poate rămâne nerepartizat doar dacă și-a trecut prea puține opțiuni sau a ales exclusiv variante imposibil de atins cu media sa. „Dar, altfel, calculatorul nu trece la candidatul de pe poziția 1.001 până nu îl repartizează pe cel de pe poziția 1.000”.
Sorin Ion a precizat o greșeală pe care o fac mulți părinți: aceștia cred, în mod eronat, că poziția unei opțiuni în fișă îi oferă prioritate unui elev cu medie mai mică decât a copilului lor. „Lumea își închipuie că dacă eu, un elev cu nota 8, îmi pun la liceul X, a 10-a opțiune, iar un elev cu nota mai mică decât a mea o pune prima, ar avea cumva prioritate în fața mea. Nici pe departe! Copilul cu nota mai mică nu va fi repartizat înaintea mea. Singura situație în care el intră la liceul ăla și eu nu este că eu am fost admis deja la unul unde am avut opțiunea mai sus în listă”.
Deci, în concluzie, atunci când comparăm doi copii, nu este importantă poziția unei anumite opțiuni comune în liste, ci media.
Ierarhia, mai importantă decât media
Un alt criteriu foarte important pe care părinții trebuie să-l analizeze înainte de completarea fișei este poziția elevului în ierarhie. „Anul acesta o medie de 9 poate echivala cu o medie de 9,10 sau chiar 9,15 de anul trecut. Diferențele dintre rezultate sunt altele și de aceea poziția în ierarhie este mai relevantă decât media în sine. Recomandarea este ca elevii și părinții să analizeze simultan mediile de admitere din anul trecut, poziția ocupată în ierarhia actuală și numărul de locuri disponibile la fiecare liceu”.
Și încă un aspect: elevii trebuie să aibă în vedere vedere și numărul de locuri acoperite. „Dacă prima ta opțiune corespunde unui număr să zicem de 50 de locuri, tu trebuie să contabilizezi cele 50 de locuri. Dacă a doua opțiune corespunde unui număr de 100 de locuri, contabilizezi și cele 100 de locuri. Și tot așa astfel încât, la final, adunând numărul de locuri, să-ți dea un număr mai mare sau egal decât poziția ta din ierarhie. Asta înseamnă că dacă se ocupă toate locurile la opțiunile tale până la un moment dat, sigur vei prinde un loc la un liceu și nu vei rămâne repartizat“.
Sorin Ion: „Completați fișa ținând cont de ce vă doriți cu adevărat”
Sorin Ion a precizat că elevii și părinții ar trebui să țină cont de trei sfaturi: să analizeze toate informațiile, să nu se grăbească și să „Unul: analizați cu grijă toate informațiile pe care le aveți la dispoziție, ierarhia de anul trecut, admiterea de anul trecut în paralel cu ierarhia de anul acesta și mediile de anul acesta și puneți suficiente opțiuni. Al doilea sfat: aveți răbdare! Fișa de opțiuni se completează după ce s-au analizat toate aceste aspecte”.
Secretarul de stat îi încurajează pe elevi să ordoneze opțiunile exclusiv în funcție de preferințe, fără să încerce să „păcălească” algoritmul. „Și mai un sfat pe care îl dau de obicei și lumea face ochii mari. Puteți pune fără grijă opțiuni nerealiste. Nu afectează cu nimic! Completarea fișei de opțiuni poate fi făcută pe principiul ce-mi doresc eu cel mai mult pe lumea asta, principiul cadoului de Crăciun. Faptul că pui 10 opțiuni nerealiste înaintea uneia realiste, nu striă cu nimic fișa. Dimpotrivă! Poate în acel an se întâmplă un miracol și la un liceu la care anul trecut nu ai fi intrat, vei intra acum. Îți dă o șansă în plus”.
Ce se întâmplă cu elevii nerepartizați. Sorin Ion: „Nu există! Învățământul este obligatoriu. Toți copiii au un loc la liceu”
În fiecare an există și elevi care nu obțin un loc la liceu în prima etapă a repartizării. Însă, asta nu înseamnă că ei nu vor ajunge le liceu. O vor face, însă în etapa următoare a repartizării. „Nimeni nu rămâne în afara sistemului de învățământ. Pentru fiecare absolvent de clasa a VIII-a există un loc în clasa a IX-a. Nimeni nu va rămâne pe dinafară”, explică oficialul.
Elevii nerepartizati participă la etapa următoare și sunt distribuiți pe locurile rămase libere. Însă, de multe ori, se întâmplă ca aceste locuri să fie departe de domiciliu. Ceea ce este, într-adevăr, o mare problemă, recunoaște Sorin Ion. „Locurile rămase libere ar trebui să îndeplinească pentru acești copii niște criterii. Însă, de multe ori, acestea sunt foarte complicat de rezolvat. De exemplu, distanța. Un elev dintr-o localitate din nordul unui județ ajunge repartizat la un liceu din sudul județului. Adică poate să facă 70, 80, 100 de kilometri până la școală. Asta înseamnă, în perspectivă, că riscul de abandon școlar este foarte mare”.
Ei bine, aceste lucruri se reglează în etapa de rezolvare a situațiilor speciale.
„Să presupunem că n-ai intrat la liceul de lângă casă, deși aveai medie pentru el, și te trezești la unul aflat la o sută de kilometri distanță. În etapa de rezolvarea situațiilor speciale, pentru că tu, totuși, aveai medie pentru liceul din apropiere, poți ocupa un loc. Deci, nu suntem absurzi. Chiar dacă în fiecare an se întâmplă lucruri foarte neplăcute la admitere, în realitate fiecare copil, va avea în loc la liceu. Nu uitați, învățământul este obligatoriu. Deci, nu se pune problema ca un elev să rămână pe dinafară”.
