De ce este constituțională creșterea normei didactice a profesorilor. Explicațiile judecătorilor CCR

Majorarea normei didactice a profesorilor, perfect legală

Decizia creșterii normei didactice a profesorilor de la 18 la 20 de ore, recalcularea cuantumului plății cu ora, majorarea numărului de elevi într-o clasă nu încalcă nici o lege, așa cum au acuzat partidele extremiste din opoziție. Este decizia unanimă a judecătorilor CCR.

CCR a decis că majorarea normei didactice a profesorilor de la 18 la 20 de ore este constituțională. Motivul? Cele 20 de ore sunt incluse în programul de lucru săptămânal de 40 de ore, a transmis instituția într-un comunicat de presă. 

„Majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției, întrucât nu conduce la o creștere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activității personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 de ore/ săptămână)”, se arată în comunicat. 

Curtea Constituțională a decis marți, 22 iulie, că legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituțională. CCR a respins cu unanimitate de voturi ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații AUR, SOS România și POT.

CCR a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituție. Prin urmare, măsurile de austeritate urmează să fie promulgate de președintele Nicușor Dan, iar apoi legea va fi publicată în Monitorul Oficial. 

Principalele măsuri fiscale care vizează Educația

Măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan afectează inclusiv sectorul educației, un domeniu destul de „lovit”, am putea spune. Iar asta pentru că nu sunt vizați doar angajații din minister și instituții publice, ci inclusiv elevii și studenții. Iată principalele măsuri de austeritate:

• ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%;
• restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023, cu excepția burselor sociale;
• creșterea numărului mediu de elevi dintr-o clasă;
• Guvernul estimează că impactul măsurilor care vizează Educația este de 0,21% din PIB în 2026.

Măsurile de austeritate au declanșat valuri de proteste în stradă

Odată cu adoptarea pachetului de măsuri fiscale, studenții au fost primii care au ieșit să protesteze în stradă. Tinerii i-au cerut Guvernului să revină asupra deciziei de recalculare a burselor, care, începând din anul școlar viitor, vor reveni la cuantumul celor acordate în 2023. Alături de studenți, la proteste au participat și elevii. Aceștia vor primi o bursă de merit mai mică și vor pierde bursa de reziliență.

Protestele au continuat cu ieșirea la rampă a sindicatelor din Educație. Profesorii sunt revoltați de creșterea normei didactice, de recalcularea plății cu ora și de creșterea numărului de elevi dintr-o clasă. Pe 8 septembrie, ziua în care începe noul an școlar, sindicaliștii din Educației au anunțat un protest de amploare, mai mare decât cel din 2023.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE