Inteligența Artificială schimbă deja piața muncii, iar tinerii care aleg o facultate se întreabă tot mai des ce profesii vor mai exista peste 20 sau 30 de ani. O analiză publicată de The Guardian indică mai multe domenii în care interacțiunea umană, creativitatea, responsabilitatea și munca fizică fac ca oamenii să fie mai greu de înlocuit de AI.
Cuprins:
Alegerea unei facultăți care să ofere siguranță profesională timp de câteva decenii devine tot mai dificilă. Inteligența Artificială evoluează rapid, iar unele dintre competențele care până recent erau asociate exclusiv cu angajații umani pot fi deja realizate de algoritmi.
În România, presiunea este resimțită inclusiv de tinerii aflați la început de carieră. Un sondaj eJobs arată că 56% dintre candidații cu vârste între 18 și 24 de ani cred că AI a redus semnificativ numărul de locuri de muncă disponibile pentru juniori. În același timp, aproximativ 100.000 de joburi pentru candidați fără experiență sau cu cel mult doi ani de experiență au fost postate în 2026.
Mai mult, datele arată că tot mai mulți tineri încearcă să intre cât mai repede pe piața muncii, inclusiv pentru a ieși din zona de entry-level, unde anumite sarcini au fost deja transferate către AI.
În acest context, întrebarea devine: există facultăți și domenii mai rezistente la automatizare?
Răspunsul experților este că nu există o diplomă care să ofere garanții pentru următorii 40 sau 50 de ani. Totuși, unele domenii au caracteristici care le fac mai dificil de automatizat.
„A-ți asigura viitorul carierei cu o diplomă rezistentă la inteligența artificială este o sarcină dificilă”, spune Charlie Ball, expert în angajarea absolvenților pentru Jisc, agenția digitală, de date și tehnologie din Marea Britanie pentru învățământul superior.
Charlie Ball avertizează că „asigurarea” unei cariere pe termen atât de lung este dificilă într-o perioadă de schimbări tehnologice rapide.
„Ceea ce este probabil este că locurile de muncă care se bazează în mare măsură pe interacțiunea umană, față în față, este puțin probabil să fie înlocuite.”, subliniază expertul.
Specialistul avertizează că adaptarea rapidă și deprinderea competențelor versatile sunt mai importante decât alegerea unei profesii specifice. Locurile de muncă bazate pe interacțiuni umane directe sunt cele mai puțin predispuse la automatizare, iar medicina rămâne un domeniu rezistent, unde responsabilitatea și empatia umană sunt esențiale.
Câteva dintre domeniile de activitate ce pot asigura o mai bună protecție în fața expansiunii inteligenței artificiale sunt următoarele:
Medicina este unul dintre domeniile considerate mai rezistente la automatizare.
AI poate contribui la analizarea unor date medicale și poate fi utilă în anumite diagnostice. Totuși, medicul rămâne responsabil pentru decizia finală și pentru comunicarea acesteia către pacient.
În plus, componenta umană este esențială în situațiile dificile, când pacientul sau familia are nevoie nu doar de o analiză medicală, ci și de empatie și explicații.
„Vom mai avea medici și peste 50 de ani. Locurile lor de muncă se vor schimba oarecum. Dar oamenii vor dori ca oamenii să le transmită știrile despre sănătate, în special știrile mai dificile.”, a spus expertul.
Și asistența medicală este dificil de înlocuit complet prin AI.
Tehnologia poate prelua anumite sarcini administrative sau poate ajuta personalul medical, însă îngrijirea directă a unui pacient presupune contact fizic, empatie și capacitatea de a reacționa la situații neprevăzute.
Același lucru este valabil pentru moașe.
„Nu-mi pot imagina o situație în care să existe vreodată o moașă robot.”
Potrivit expertului citat de The Guardian, introducerea tehnologiei în sănătate ar putea fi chiar benefică, în condițiile în care există deja un deficit de personal în multe astfel de profesii.
Ingineria, în special domeniile care presupun activitate în lumea fizică, este un alt sector în care AI nu poate elimina cu ușurință factorul uman.
Algoritmii pot contribui la proiectare, simulări și modelare, dar construcția și supravegherea unor infrastructuri complexe necesită în continuare oameni.
Este vorba despre poduri, clădiri, drumuri, infrastructură energetică și alte proiecte în care deciziile trebuie luate în funcție de condițiile reale din teren.
„O mare parte din inginerie va fi greu de înlocuit de inteligența artificială. Probabil că vom avea în continuare nevoie de ingineri pentru a face lucruri mari, cum ar fi ingineria civilă - construirea de poduri și clădiri. Aceste domenii sunt probabil în regulă.”, spune Charlie Ball.
Știința, tehnologia, ingineria și matematica - domeniile STEM - sunt de mult timp asociate cu oportunități profesionale bune.
AI va modifica însă modul în care se desfășoară cercetarea. Unele activități repetitive de laborator sau de analiză pot fi automatizate.
Totuși, cercetarea presupune și formularea unor întrebări noi, imaginație și descoperirea unor lucruri care nu există încă în baza de date a unui sistem AI.
„Scopul cercetării și dezvoltării este de a descoperi lucruri noi, iar inteligența artificială poate compara doar cu lucrurile pe care le are deja în baza sa de date.”, subliniază expertul.
Paradoxal, și artele creative ar putea rămâne un domeniu în care oamenii au un avantaj.
AI poate produce imagini, texte, muzică și videoclipuri, însă apar întrebări legate de originalitate, autenticitate și valoarea unei creații realizate de un om.
În opinia lui Charlie Ball, publicul va continua să caute creativitatea umană și vocile artistice distincte: „Va exista întotdeauna cerere pentru creativitate condusă de om.”
Expertul consideră că AI lucrează în mare măsură pornind de la ceea ce există deja și că este dificil pentru tehnologie să genereze o voce artistică complet nouă.
Educația este un alt domeniu în care tehnologia va avea un rol tot mai important, fără ca profesorii să dispară.
AI poate ajuta la pregătirea materialelor, explicarea unor concepte sau personalizarea învățării. Profesorul are însă și rolul de a înțelege elevul, de a-l motiva și de a interveni atunci când apar probleme personale sau emoționale.
„Nici nu vom avea profesori roboți.”
Potrivit expertului, tehnologia poate facilita educația, dar interacțiunea umană și sprijinul oferit elevilor vor rămâne importante.
Concluzia experților nu este că anumite facultăți vor deveni complet imune la Inteligența Artificială.
Mai degrabă, unele domenii sunt mai rezistente deoarece presupun empatie, creativitate, responsabilitate, interacțiune directă sau activitate fizică în lumea reală.
În schimb, unele domenii considerate până recent foarte sigure au început deja să fie afectate. Date recente analizate de The Guardian indică, de exemplu, o scădere a ponderii absolvenților de informatică din Marea Britanie care ajung să lucreze ca programatori sau dezvoltatori.
Și în România, schimbarea se vede în piața muncii. Tinerii întâmpină dificultăți mai mari la intrarea în profesie, iar interesul pentru domenii precum construcții și energie a crescut, inclusiv în rândul celor care iau în calcul reconversia profesională.
Fostul inginer Google Kelsey Hightower le transmite tinerilor aflați la început de drum că succesul profesional depinde tot mai mult de ceea ce fac dincolo de sala de curs. El susține că diploma și rezultatele academice nu mai sunt suficiente pentru a diferenția un candidat pe o piață a muncii tot mai aglomerată.
De aceeași părere este și Ben Pascut, consultant în inteligență artificială cu doctorat la Cambridge și român stabilit în Statele Unite.
„Există roluri care nu vor fi automatizate deloc, nu pentru că tehnologia nu este capabilă, ci pentru că nu am accepta acest lucru dacă ar fi posibil. Un judecător care pronunță o sentință. Un medic care se confruntă cu o dilemă etică. Un asistent social care ia o decizie care schimbă viața unei familii. Acestea nu sunt doar meserii care beneficiază de prezența umană. Ele o necesită – din punct de vedere moral și legal.”, a spus acesta într-un interviu Libertatea.