Ministrul Educației, acuzat de cenzură. Ar fi modificat un raport ale cărui concluzii nu i-au convenit. Cum se apără Daniel David
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un raport al Institutului de Științe ale Educației, în care specialiștii atenționau asupra riscurilor măsurilor fiscale adoptate în învățământ, a fost modificat de ministrul Daniel David. Totul, în așa fel încât anumite concluzii să nu ajungă la urechile presei. Este acuzația adusă oficialului de jurnaliștii EduPedu care au consultat raportul inițial, dar și varianta trecută sub tăcere.
Cuprins:
Au cerut o analiză, dar nu le-au convenit concluziile
Jurnaliștii de la Edupedu.ro au încercat să afle dacă, înainte de adoptarea măsurilor fiscale, Guvernul a consultat Institutul de Științe ale Educației cu privire la efectele modificărilor.
Răspunsul? Da, specialiștii au fost consultați, însă raportul acestora a fost cenzurat. Este vorba despre un document de 23 de pagini cu analize tehnice și date comparate la nivel european care nu erau deloc în favoarea măsurilor adoptate la noi. Dimpotrivă!
Potrivit Edupedu.ro, această analiză a ajuns la cabinetul ministrului Educației, însă a fost oferită presei într-o variantă modificată. Mai exact, jurnaliștii au primit din întreg documentul doar două pagini, și acelea cu fragmente selectate din raport, însoțite de completări redactate de minister.
Ce a fost eliminat din raport ca să nu se afle
Din raportul publicat de Ministerul Educației lipsesc informații despre norma didactică la nivel european și despre plata orelor suplimentare în Germania și Franța. Au fost eliminate, de asemenea, și posibilele efecte negative ale măsurilor fiscale precum scăderea atractivității profesiei, riscurile de segregare școlară sau afectarea echității.
Practic, spun jurnaliștii EduPedu, Ministerul Educației a cerut o analiză, însă, pentru că nu-i deservea interesele, a modificat-o în proporție de aproape 80%.
Iată care sunt principalele concluzii eliminate din documentul inițial:
- Norma didactică din România, majorată cu două ore prin Legea Bolojan, depășește media europeană de 18–19 ore pe săptămână, conform rețelei Eurydice.
- Timpul total de muncă al profesorilor români (40 de ore/săptămână) este aliniat practicilor europene, însă ponderea mare a activităților administrative afectează pregătirea didactică.
- Volumul ridicat de muncă și sarcinile birocratice constituie factori de stres major pentru cadrele didactice.
- Mecanismul de plată cu ora din România nu are un corespondent direct în alte sisteme, dar în Germania și Franța orele suplimentare sunt plătite între 23 și 40 de euro, iar 88% dintre profesorii francezi primesc cel puțin o normă de ore suplimentare.
Cum comentează ministrul David
Ministrul Daniel David a transmis într-un comunicat de presă că documentul primit de la Institutul de Științe ale Educației a fost primit într-o formă draft, preliminară. Prin urmare, raportul a fost supus, la nivel de minister, unui proces de „peer-review”. Forma rezultată a fost retrimisă specialiștilor Institutului care au văzut-o, au preluat-o, iar apoi au retrimis-o ministerului. Ulterior, documentul a fost făcut public. Ministrul a mai precizat că în viitor toate analizele vor trece printr-un proces formal, cu peer-review extern și un rezumat în limba engleză.
Ministerul Educației a mai precizat că răspunsurile directe ale Institutului de Științe ale Educației către presă „nu reprezintă o practică aliniată protocolului de guvernanță” dintre instituții.
Hotărârea de Guvern care reglementează funcționarea Institutului de Științe ale Educației prevede că acesta are misiunea de a realiza cercetări obiective și independente și de a contribui la diseminarea rezultatelor către actorii educaționali. Nu există în acest act normativ vreo prevedere care să interzică Institutului să răspundă direct solicitărilor venite din partea presei, mai scrie Edupedu.
