PISA 2029 va testa competențe de inteligență artificială. Elevii români, total nepregătiți pentru noua evaluare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Elevii care sunt astăzi în clasele a V-a și a VI-a vor fi prima generație evaluată, în cadrul PISA 2029, la competențe de media și inteligență artificială. Însă, în lipsa unui curriculum coerent și a unei strategii naționale privind alfabetizarea digitală și AI, România va fi pusă în situația de a testa abilități pe care sistemul educațional nu le-a construit sistematic.
Cuprins:
Ce competenție va măsura PISA 2029
Programul OECD pentru evaluarea internațională a elevilor – Programme for International Student Assessment (PISA) – va include, în 2029, un modul dedicat competențelor de media și inteligență artificială. Elevii vor trebui să demonstreze că înțeleg modul de funcționare al sistemelor digitale, că pot analiza critic conținut generat automat și că utilizează tehnologia în mod responsabil.
Accentul nu va fi pus pe simpla utilizare a unor instrumente, ci pe înțelegerea mecanismelor, limitelor și riscurilor acestora.
Pentru România, însă, provocarea este majoră. Datele recente arată niveluri ridicate de analfabetism digital, iar în prezent nu există un curriculum coordonat, standarde clare sau o strategie națională coerentă privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale.
Miza dublă: aderarea la OCDE și generația 2029
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât România și-a anunțat ca obiectiv aderarea la OCDE în 2026. În paralel, generația care va susține testarea din 2029 nu beneficiază, la nivel curricular, de o arhitectură clară pentru dezvoltarea competențelor de înțelegere și utilizare critică a AI.
Organizația a publicat recent un raport amplu privind adoptarea inteligenței artificiale în educație, document care poate funcționa drept ghid pentru ministerele interesate să construiască politici publice coerente. Mesajul central: tehnologia trebuie integrată strategic, nu superficial.
Raportul OCDE formulează un principiu esențial: strategia trebuie să pornească de la obiective pedagogice, nu de la instrumente. „Inteligența artificială este un mijloc, nu un scop”, subliniază documentul. Adoptarea AI ar trebui să răspundă unor probleme clar definite: reducerea birocrației profesorilor, personalizarea feedbackului pentru elevi, combaterea analfabetismului funcțional sau dezvoltarea competențelor de analiză critică.
În absența unei astfel de clarificări, există riscul ca implementarea să fie fragmentară și orientată mai degrabă spre achiziții tehnologice decât spre transformare educațională reală, scrie edupedu.
OCDE avertizează că educația este un domeniu sensibil, iar principalii beneficiari sunt minori. Dacă o tehnologie mai simplă, cu riscuri reduse, poate atinge un obiectiv comparabil, aceasta ar trebui preferată.
Recomandările includ proiecte-pilot, evaluări independente și implementări în etape, pentru a preveni efectele negative pe termen lung. În România, nu există în prezent un program-pilot național de integrare a AI la nivel gimnazial și nici standarde clare pentru utilizarea responsabilă a acestor tehnologii în clasă.
Profesorul, actor central al transformării
În octombrie 2025, fostul ministru al Educației, Daniel David, anunța instrucțiuni pentru cadrele didactice interesate să utilizeze AI, însă acestea nu au fost publicate până în prezent.
OCDE subliniază că integrarea AI nu poate avea loc fără implicarea directă a cadrelor didactice în procesul decizional. O strategie solidă ar presupune formare sistematică, comunități de practică și resurse pedagogice clare. Simplul acces la instrumente digitale nu echivalează cu integrarea lor eficientă în procesul de predare-învățare.
Limitele personalizării și riscul „economiei cognitive”
Raportul atrage atenția asupra pericolului personalizării excesive. Elevii pot deveni „economi cognitiv”, delegând efortul mental către instrumente AI ori de câte ori acestea oferă o soluție rapidă.
Eliminarea dificultăților productive poate genera câștiguri imediate de performanță, dar poate afecta capacitatea de învățare pe termen lung. În contextul PISA 2029, unde accentul va fi pus pe analiză critică și utilizare responsabilă, simpla utilizare a unor aplicații generative nu va fi suficientă.
Elevii vor trebui să înțeleagă cum funcționează aceste sisteme, care le sunt limitele și cum pot evalua informațiile produse.
Guvernanță, transparență și dreptul de a renunța
OCDE recomandă audit, protecția datelor și garantarea dreptului familiilor de a renunța la utilizarea AI fără consecințe academice.
La nivel european, cadrul de orientare este deja în construcție. Comisia Europeană a publicat ghiduri etice pentru utilizarea AI în educație și pregătește un cadru de alfabetizare pentru ciclurile primar și gimnazial, iar UNESCO promovează politici centrate pe echitate și incluziune.
Mai multe state au făcut deja pași concreți: Austria are o strategie națională dedicată, Marea Britanie a publicat materiale oficiale pentru utilizarea AI generative în școli, Estonia a lansat programul „AI Leap”, iar Ungaria testează integrarea AI în zeci de unități de învățământ.
2029: un test pentru elevi sau pentru sistem?
PISA 2029 nu va evalua doar performanța elevilor, ci și capacitatea sistemelor educaționale de a anticipa transformările tehnologice.
Fără o strategie națională coerentă, România riscă să testeze competențele unei generații la a cărei formare nu a contribuit sistematic. În lipsa unei viziuni clare asupra școlii ca instituție civică, culturală și umană, anul 2029 ar putea deveni nu doar un examen pentru elevi, ci și un diagnostic sever pentru politicile publice din educație.
