Portretul-robot al elevului consumator de droguri. Psihologii ne învață cum să recunoaștem un copil „prăjit”: „Sunt semne pe care părinții le ignoră”

Ce citești pe chipul și-n comportamentul unui consumator de droguri. Primele semne de alarmă

„Vârsta minimă a consumatorului din România este de 9 ani, iar la nivel național există peste șase milioane de părinți ai căror copii se droghează, iar ei habar nu au”, a declarat pentru Libertatea psihologul Radu Leca. Să-ți dai seama că un copil, copilul tău, este consumator de droguri, nu este foarte greu; semnele consumului i se citesc pe chip, dar și în comportament. Greu este să recunoști nu un copil drogat, ci faptul că propriul tău copil se droghează. Pentru că există părinți care refuză să creadă că fiul sau fiica lor trag pe nas prafuri în toaleta școlii sau, mai rău, își injectează substanțe.

„Un consumator de droguri poate fi depistat foarte ușor, căci are un comportament care nu poate fi disimulat. Chiar dacă adolescentul, la început, pare că ține situația sub control, el nu va reuși această performanță prea multă vreme”, explică psihologul Radu Leca.

Cum recunoaștem un consumator de droguri? Cum ne dăm seama, ca părinți, că avem un copil consumator? „Primele semne sunt somnolența, apariția neliniștii, mâini și picioare reci, privirea pierdută, pupilele dilatate, ochii roșii. Un consumator de droguri simte nevoia să mănânce mult zahăr, să bea băuturi acidulate cu zahăr, vorbește repede, însă frazele pe care le rostește au un conținut ilogic. Această persoană, deși vrea să exprime ceva, o face folosind cuvinte greșite, cu alt sens. Un alt semn al consumului constant de droguri îl reprezintă și o stare continuă de irascibilitate, chiar isterie”, mai explică specialistul.

Psiholog: „Copilul arată fix așa cum ai nevoie să arate ca să poți dormi liniștit noaptea”

Psihologul Cristina Gemănaru a precizat într-un mesaj postat pe rețelele sociale că 6,5 din 10 elevi români sunt dependenți de tutun, iar 7 din 10 sunt dependenți de canabis. „Pentru stimulentele psihoactive (cocaină, ecstasy), vorbim de 8 din 10, iar pentru opioide (heroină, fentanyl) ajunge la 9,5 din 10. Ei între ei se numesc „prăjiți”.

Cei mai mulți dintre acești copii, mai spune specialista, vin acasă, mănâncă, stau pe telefon, își fac temele, râd. „Seara îți spun noapte bună. Nu arată ca în filme. Arată fix așa cum ai tu nevoie să arate ca să poți dormi. Îți livrează ceea ce vrei să vezi și, da, uneori te manipulează, dintr-un instinct simplu: să nu fie opriți, să nu fie prinși și să nu fie obligați să renunțe la consum”.

Părinții acestor copii, pe de altă parte, sunt „orbi” și „surzi”: nu văd și nu aud nimic. Iar dacă sesizează un anumit comportament bizar, își spun că este doar vârsta, este doar o etapă prin care trec toți tinerii. „Îți spui că va trece, că se va cuminți, că toți fac prostii. Între timp, el învață să tacă și să ascundă totul, iar când adevărul iese la suprafață, nu mai ești părinte, ești doar un spectator la prăbușirea lui. Cine îți va salva copilul? Școala, statul, poliția? Nu! Tu!”.

Psihologul îi sfătuiește pe părinți să discute deschis cu copiii lor. „Nu te apuca să-i cauți în ghiozdan. Intră azi în camera lui. Stai pe marginea patului. Închide telefonul. Și întreabă-l, simplu și fără să-l judeci: „Ești bine? Cu adevărat? Ce te doare și nu-mi spui?”

Psihologul a atenționat că singura diferență dintre un copil „prăjit” și unul salvat este o conversație purtată cu șase luni mai devreme. „Astăzi încă poți fi părinte. Mâine s-ar putea să fie prea târziu”, avertizează Cristina Gemănaru.

Drogurile halucinogene sunt depistate doar prin teste complexe

Nu există droguri bune și mai puțin bune. Există droguri periculoase și foarte periculoase, continuă psihologul Radu Leca. „Și, din păcate, unele dintre acestea nu pot fi depistate decât foarte greu, în urma unor teste complexe care, de cele mai multe ori, nu se fac. Este vorba despre drogurile din categoria halucinogenelor, care au legătură cu ciupercile sau cu legalele”, explică specialistul.

Psihologul a precizat că testele antidrog, cu prelevare de sânge, urină sau fire de păr, pot depista drogurile halucinogene, însă acestea nu sunt incluse, de regulă, în panelurile standard de screening rapid. „Identificarea de LSD, psilocibină, dimetiltriptamină (DMT) necesită teste de laborator specializate, deoarece halucinogenele clasice se metabolizează rapid, fiind prezente în organism în concentrații din ce în ce mai mici”. 

România are doar 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog și un singur Centru Post-cură de adicții pentru minori la Spitalul de Psihiatrie Voila.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE