Rezultate Evaluarea Națională 2026. Expertul Marian Staș, despre prăbușirea notelor de 10: „Este foarte sănătos”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doar șapte elevi au obținut media 10 la Evaluarea Națională 2026, cel mai mic număr din ultimii 14 ani. Totodată, examenul a produs cele mai puține note de 10 atât la Limba română, cât și la Matematică și cea mai redusă pondere a mediilor peste 9,50 din ultimii 16 ani. Pentru expertul în educație Marian Staș, cifrele nu reprezintă un accident statistic, ci confirmă probleme structurale ale sistemului de educație.
Cuprins:
- Evaluarea Națională 2026 stabilește mai multe recorduri negative
- Marian Staș: „Problema fundamentală este felul în care gândim și predăm matematica”
- „În sfârșit au existat subiecte care ierarhizează corect elevii”
- Discrepanțele dintre rural și urban rămân cea mai mare problemă
- Industria meditațiilor: „Nu ar trebui să existe, dacă școala și-ar face treaba”
- Ce spun rezultatele Evaluării Naționale 2026 dincolo de statistici
Evaluarea Națională 2026 stabilește mai multe recorduri negative
Statisticile publicate de Ministerul Educației arată cea mai abruptă comprimare a zonei de excelență din ultimii ani.
Înainte de contestații:
- doar 7 elevi au obținut media 10;
- doar 398 de elevi au luat nota 10 la Limba română;
- doar 102 elevi au luat nota 10 la Matematică;
- doar 2.8% din totalul mediilor au fost în intervalul 9.50-9.99, cea mai mică pondere din ultimii ani.
În același timp, procentul elevilor cu medii peste 5 a scăzut la 79%, cu 4,2 puncte procentuale sub nivelul din 2025.
Pentru expertul în educație Marian Staș Marian Staș, însă, simplul număr al mediilor de 10 nu este cea mai importantă concluzie: „Numărul de lucrări de 10 la Română sau la Matematică nu este o metrică relevantă. ”
Marian Staș: „Problema fundamentală este felul în care gândim și predăm matematica”
La matematică au fost de aproape 10 ori mai puține note de zece decât anul trecut. Asta pentru că subiectele de la Evaluarea Națională din acest an au fost mai dificile decât anii trecuți.
Expertul consideră că rezultatele la Matematică reflectă o problemă veche a sistemului.
„Există o problemă structurală și încă societatea, școala și comunitatea profesorilor de matematică nu s-au pus de acord ce fel de matematică dorim și de ce fel de matematică avem nevoie.”, a explicat Marian Staș, pentru Libertatea.
În opinia sa, procesul de predare este încă prea centrat pe memorare și pe rezolvarea mecanică a unor tipare.
Prăbușirea numărului de note maxime la Matematică scoate la iveală eșecul metodelor tradiționale de predare din școlile românești, bazate pe repetiție și automatism. Odată ce subiectele au cerut un efort suplimentar de imaginație, elevii s-au blocat.
„O mare parte din proces este centrată pe rețete și pe memorare. Iar acest tip de mers pedagogic își dovedește limitele atunci când elevii trebuie să gândească neconvențional și să găsească soluții care nu sunt rețete.”
Însă, expertul consideră că subiectele din acest an au fost mai bine făcute și că acestea contribuie la departajarea elevilor.
„În sfârșit au existat subiecte care ierarhizează corect elevii”
Spre deosebire de criticile venite din partea unor părinți și profesori, Marian Staș apreciază că subiectele din acest an au fost calibrate mai bine decât în sesiunile precedente.
„Toată cinstea echipei de profesori de matematică. Au făcut niște subiecte în care măcar 15-20% din punctaj ierarhizează așa cum se cuvine. Nu mai sunt doar trei sau cinci puncte netriviale dintr-o sută, ci sunt deja 15-20 de puncte care permit o ierarhizare corectă. După părerea mea, este un lucru minunat care s-a întâmplat. Este foarte sănătos.”, a declarat Marian Staș, pentru Libertatea.
Faptul că doar șapte elevi au obținut media 10 nu reprezintă, în sine, o problemă.
„După părerea mea, este un lucru minunat care s-a întâmplat. Este foarte sănătos.”, a subliniat expertul.
Cele 102 note de zece de la matematică și 398 de la Română, la Evaluarea Națională 2026, demonstrează că subiectele nu erau imposibil de rezolvat.
Discrepanțele dintre rural și urban rămân cea mai mare problemă
Mult mai gravă decât rezultatele de la vârful clasamentului este, în opinia expertului, diferența dintre șansele elevilor din mediul rural și cele ale elevilor din marile orașe.
În 2026, peste o treime dintre elevii din mediul rural au obținut medii sub 5. În mediul urban procentul este de aproape trei ori mai mic.
„Evaluarea Națională reprezintă un traductor extrem de sensibil al României educaționale și economice.”
Analizând datele Ministerului Educației, Marian Staș spune că examenul confirmă aceeași realitate prezentă de ani de zile.
„Procentul foarte mare de note mici în mediul rural și procentul foarte mic de medii mari în rural față de urban înseamnă diferențe de profesionalism, diferențe de resurse și diferențe de clasă între cele două medii.”, arată expertul.
Marian Staș pune rezultatele examenului în legătură directă cu dezvoltarea economică a județelor: „România bananieră economic este expusă prin această statistică în toată hidoșenia ei.”
El susține că județele cele mai slab dezvoltate economic sunt și cele care înregistrează cele mai slabe rezultate școlare.
„Constat că județele respective sunt extrem de slab dezvoltate economic și, în același timp, au printre cele mai mici procente de medii peste 5. Este un cerc vicios.”
În opinia sa, dezvoltarea economică și educația se alimentează reciproc: „Dezvoltarea economică slabă conduce la alocări mai slabe pentru educație, iar rezultatele slabe din educație duc, la rândul lor, la un potențial economic mai redus.”
Industria meditațiilor: „Nu ar trebui să existe, dacă școala și-ar face treaba”
Întrebat despre fenomenul meditațiilor în mediul privat, devenit un parcurs aproape obligatoriu pentru orice elev care vrea să promoveze cu o notă bună, Marian Staș spune că acesta nu este un fenomen firesc.
„Dacă lucrurile sunt predate așa cum se cuvine și dacă munca la clasă este făcută cum trebuie, nu este nevoie de o industrie a meditațiilor.”
El consideră că responsabilitatea este împărțită între profesori, părinți și elevi.
„Fiecare are partea lui de responsabilitate. Profesorii, părinții și copiii contribuie, într-o măsură, la întreținerea acestei industrii de făcut bani.”, a mai spus expertul.
Ce spun rezultatele Evaluării Naționale 2026 dincolo de statistici
Examenul din acest an transmite două mesaje diferite.
Primul este unul pozitiv: subiectele la Matematică au reușit, în sfârșit, să diferențieze mai bine nivelurile reale de pregătire.
Al doilea este mult mai îngrijorător și privește starea sistemului educațional: „Ceea ce urlă din toți rărunchii este discrepanța uluitoare dintre județele slab dezvoltate economic și cele dezvoltate, dintre mediul rural și mediul urban.”
Rezultatele din acest an reprezintă strigătul de epuizare al unui model de învățământ anacronic, consideră expertul.
„Este vorba despre un întreg sistem care dovedește o dată în plus că își depășește limitele și urlă că și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul. ”, încheie Marian Staș.
