Peştera Polovragi va fi de acum încolo, pentru surorile Gabor, un loc care le va aminti de cea mai mare tragedie din viaţa lor: mama fetelor a fost lovită de o stâncă, fiind lăsată fără suflare.
Cu toate că se află într-o zonă superbă din Munţii Parâng, pe malul stâng al Oltețului, la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, cu siguranţă va fi ocolită de aici înainte de familia Gabor.
Caverna reprezintă şi o sursă de credinţe populare, conform cărora aici ar fi locuit liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor.
Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească", 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoșești împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling și picură și azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui", care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani.
Sursa foto: portalnovaciranca.roCiteşte şi: