BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% pe an. Ce se întâmplă cu creditele și depozitele românilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa de joi, 8 octombrie 2026, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Decizia vine pe fondul evaluărilor recente privind evoluția inflației și în condițiile menținerii unor incertitudini economice ridicate la nivel național și internațional.
Cuprins:
Reprezentanții băncii centrale au stabilit, de asemenea, păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. În plus, BNR a decis să nu modifice nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Ce înseamnă decizia BNR pentru românii cu credite și depozite
Păstrarea dobânzii cheie la 6,50% pe an semnalează o perioadă de stabilitate în piața financiară, fără ieftiniri rapide ale creditelor, dar și fără majorări neașteptate ale ratelor lunare. Deciziile Consiliului de administrație au ca obiectiv ancorarea anticipațiilor inflaționiste și asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să sprijine o creștere economică sustenabilă.
Pentru românii cu credite legate de indicii ROBOR sau IRCC, hotărârea BNR înseamnă o menținere a condițiilor de creditare la nivelurile actuale. În același timp, băncile comerciale vor păstra, în linii mari, randamentele actuale oferite la depozitele la termen în lei, notează News.ro.
Apel la reforme structurale și fonduri europene
În comunicatul de presă emis joi, Consiliul de administraţie al BNR reiterează că stabilitatea macroeconomică depinde în mod direct de un mix echilibrat de politici economice. Banca centrală subliniază importanța implementării reformelor structurale și a absorbției eficiente a fondurilor europene, elemente esențiale pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung și pentru consolidarea capacității economiei românești de a rezista eventualelor șocuri externe adverse.
