Andreea Marin, MESAJ TRANŞANT ÎN PRIVINŢA MAIDANEZILOR! Uite ce SOLUŢIE ARE "ZÂNA". Eşti de acord?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
"Am un caine cu care imi incep ziua, pe care il iubesc, are o inima uriasa si doi ochi care vorbesc mai mult decat ar putea-o face o mie de cuvinte. Am avut un altul inainte, de talie mare. Iubesc animalele. Dar nu inseamna ca dragostea mea pentru ele inseamna si sa le las libertatea de a pune in pericol viata oamenilor. Necuvantatoarele nu au nici o vina. Impinse de "binefacatori" catre limita, infometate peste masura in mult libertatea pe care mi-e greu sa cred ca si-o doresc astfel, pot reactiona violent. Nu iti trebuie prea multa carte sa pricepi asta. Si aici asa-zisii iubitori de suflete nevinovate ar trebui sa se trezeasca la realitate si sa aiba cu adevarat grija ca animalele de care pretind ca le pasa sa nu ajunga in situatia disperata de a se transforma in fiare. Daca iti pasa cu adevarat de un caine, il tii in curtea ta, il hranesti cum se cuvine, petreci timp cu el, il duci la doctor de cate ori are nevoie, il plimbi in parc cu botnita pentru a nu-i pune in pericol pe altii, ii strangi resturile pe care nu poate sa le adune singur... Ii oferi dragoste si protectie, nu libertatea de a... muri de foame. Nu il hranesti o data si apoi ii dai drumul aiurea, spre nicaieri, stiind ca nu va avea cum sa reziste decat respectand in final legea junglei. Si daca iubesti sufletele nevinovate, atunci micutul Ionut si multi altii ca el nu merita aceeasi dragoste? Sunt mama adoptiva a unui caine si a unei pisici, dar sunt si mama, pur si simplu. Si nu am de gand sa traiesc cu teama ca viata noastra poate fi sfasiata la propriu pe nepusa masa. Desi unele publicatii mi-au rastalmacit vorbele si s-au grabit sa scrie ca sustin eutanasierea, pozitia mea e ca aceasta este ultima solutie pe care mi-as dori-o. Am afirmat ca un asemenea caz - sfasierea unui copil - nu trebuie sa se mai repete, si o spun din nou cu toata convingerea. Ca trebuie luata o decizie imediata, alba sau neagra, nu mai e loc pentru gri. A sta cu bratele incrucisate nu e acceptabil. Acel pui de om a murit in groaza pe timp de pace. Va puteti aseza in locul lui pentru nu mai mult de o clipa? Acei parinti si fratiorul martor vor avea vesnic cosmarul trupului sfartecat din care viata s-a scurs fara nici o speranta. Acea bunica se stinge pe picioare in fiecare clipa, devorata de sentimentul vinovatiei eterne. De aceste suflete cui ii pasa? Si astazi, intr-un alt colt de tara, povestea se repeta cu un alt copil de trei ani. Din fericire, acesta e in viata, intr-un spital...printr-o minune. Cand pun in balanta viata copiilor nostri, da, iau in calcul si situatia limita, iubind totodata necuvantatoarele, ca doar am doua in propria "familie". Dar pana la solutia radicala, mai exista una demna de luat in calcul, doar ca de data asta cu costuri semnificative: adaposturile civilizate , pentru care insa trebuie sa bagam mana serios in buzunar. O veti face sau veti hotari altfel soarta cainilor fara stapan? Caci nu mai e timp de amanari, de sovaiala. Nici de stat pe margine, "sa faca altii". Maine, un alt micut sau un matur poate fi asteptat la coltul strazii de o haita infometata. Eu votez pentru viata civilizata, de ambele parti. Si pentru asumarea reala a iubirii pentru caini, dar neaparat si pentru oameni, cu tot ce implica asta. Eutanasierea e situatia finala, cum spuneam. Dar daca nu ne asumam imediat grija si costurile pentru protejarea animalelor fara a pune in pericol oamenii, atunci vina pentru fiecare copil ca Ionut e a noastra. Uitati-va in oglinda si hotarati. E in puterea voastra. Nu mai e timp de dat vina pe altii. P.S. In imagine, prietenele noastre de familie si cainele maidanez crescut alaturi de cel de rasa, ingrijit ca un membru al familiei si niciodata lasat nesupravegheat in afara casei. Asta inseamna sa iti pese cu adevarat", a scris Andreea Marin pe Facebook.
