Anghel Damian speră ca, într-o zi, să depășească performanțele profesionale ale familiei: “Dacă vreau să fiu terfelit, mă duc la părinții mei”

În copilărie, instinctul lui Anghel Damian a fost să se îndepărteze cât mai mult de cariera părinților săi, fiind de părere că este o meserie care te înstrăinează de familie, însă acum, la 29 de ani, este recunoscător că poate lucra alături de părinții lui. Scenaristul serialul “Vlad” (PRO TV) ne-a mărturisit că a învățat enorm de la părinții lui, care nu l-au scutit de vorbe grele:

“Ei sunt cei mai critici. Adică, dacă vreau să fiu terfelit, mă duc la ei. După aceea știu că ce-i mai rău a fost, a trecut, și că mai rău decât atât nu are cum să fie. Dar, într-un fel, e firesc, pentru că ei mă cunosc cel mai bine și atunci orice lucru pe care îl fac, ei îl văd în totalitate, în complexitatea lui. Ei știu lucrurile de care sunt capabil, și atunci se axează pe cele pe care le-am făcut mai puțin bine, nu pe alea pe care le-am făcut bine. Cred că e o metodă de educație interesantă. Totuși, e greu de delimitat. Nu putem să spunem că acum lucrăm împreună și suntem Anca și Anghel și, după ce terminăm, suntem mama și fiul”, a povestit Anghel, pentru Libertatea.

“Am învățat enorm de la părinții mei”

Când a decis să o ia pe acest drum, Anghel Damian a avut teama că toată viața va fi asociat cu familia lui și că lumea îi va judeca realizările prin prisma faptului că este “băiatul mamei sau al tatălui”. Așa că, luni întregi, a lucrat singur tocmai pentru a demonstra că merită un loc în familia de artiști și că proiectele lui nu au nici cea mai mică legătură cu vreunul dintre părinți:

“E frica asta permanentă a copiilor de artiști, să-i spun așa, că vei rămâne în urma lor pentru că orice lucru pe care îl faci este asociat întregii familii și toate eșecurile la fel. Toți spun că degeaba ești în nu știu ce familie, că nici măcar asta nu ți-a ieșit. Așa că și succesul, și eșecul sunt trăite altfel. Până la urmă viața este lungă, eu sunt fericit că m-am născut în familia asta, am învățat enorm de la părinții mei și nu mi-aș fi dorit să fiu în altă familie.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Există și momentul în care se face tranziția. Poate, la un moment dat, ei vor fi «părinții lui Anghel Damian» și atunci cu atât mai frumos, e o poveste reușită”, ne-a mai povestit Damian, în cadrul Galei GOPO, eveniment unde a fost nominalizat pentru “Celed”, la categoria “Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune” pe care l-a scris și regizat.

VIDEO/FOTO: Cosmin Nistor/ Dumitru Angelescu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE