După jumătate de an în care a trăit ascuns, lansând multe întrebări și scenarii să curgă, Florin Salam își face revenirea într-un stil de filme ”bollywoodiene”, cu o piesă în care îi arată cu degetul pe toți cei ce l-au uitat, neamuri ori lăutari.
Într-o manieră de autocompătimire, menită a gâdila emoțiile fanilor, dar și cu o nota agresivă, manelistul jelește în melodia ”6 luni eu n-am cântat!”, într-un dialog cu Dumnezeu, despre faptul că i-a fost teamă că nu-și va reveni, dar și că aceia pe care i-a ajutat s-au ferit în toată acestă perioadă până și de copiii săi, să nu carecumva ca aceștia să le ceară vreun ajutor.
De asemenea, în același stil, Salam le face morală maneliștilor pe care i-a promovat, dar care s-au bucurat în momentul în care starea de surmenare l-a făcut să abanoneze cântatul. ”La fel și mulți lăutari/ Ce i-am ajutat mulți ani/I-am ținut pe lângă mine/ Să poată mânca o pâine/ Cât de mult s-au bucurat/ Atunci când n-am mai cântat/Acum din nou le e frică/ S-a întors șefu în lume”
”(…)DoamneEu le-am facut numai bineIar ei au uitat de mineSi de copilașii mei, se fereau mereu de eiSă nu le ceara ceva, baiatul și fata mea”Cei ce mi-au rupt inimaN-am să-i uit în viața mea(…)”
Florin Salam a întâmpinat probleme serioase cu starea sănătății sale, subrezită de surmenare. dar mai ales vocea și cu faptul că nu mai poate cânta, așa cum și-a obișnuit fanii. Manelistul s-a izolat, decizie pusă de apropiații săi pe seama unui preinfarct pe care l-a suferit în vara anului trecut.