Celia și-a scris ”Lecția de viață” cu ochii în lacrimi. Află ce a făcut-o să plângă!

În „Lecția de viață”, Celia povestește despre momentele grele prin în care a trecut de-a lungul timpului și a reușit mereu să se ridice învingătoare. Asta pentru că mereu a avut lângă ea niște oameni extraordinari, cărora le mulțumește din tot sufletul.
„M-am luptat cu viaţa, am iubit, iubesc şi voi iubi… am prieteni minunaţi pe care îi iubesc mai mult decât le arăt, iar cei care n-au meritat au dispărut. Am o mamă minunată şi un tată care mă protejează de sus, un cumnat şi o soră perfectă şi de la ei un îngeraş de nepoţica. Ei sunt tot ce a mai rămas din familia noastră şi aş sări în flăcări pentru ei…. Am adorat să fiu independenta şi mă cred în stare să lupt ptr mine şi cei pe care îi iubesc o viaţă întreagă fără să obosesc. Ador să îi fac fericiţi… totuşi uneori în lupta mea realizez că oricât s-ar zbate şi şi-ar dori, o femeie nu e completă singură… am fost totuşi singură când mi-a fost cel mai greu în viaţă, când cerul se prăpădea peste mine, aveam nevoie probabil de asta pentru a fi conştientă că poţi să te ridici oricând şi singură cât timp nu l-ai pierdut pe Dumnezeu…am trecut prin multe, am gustat dulceaţa vieţii şi pelinul durerii.
Concluzia e că totuşi, deşi mulţi rătăciţi sunt, şi mulţi sunt scârbiţi şi lipsiţi de speranţă trăind într-o lume în care eşti lovit şi prea lovit, uneori ar fi bine că toţi să înţeleagă că eşti complet doar când iubeşti şi dăruieşti, când ai familia aproape şi când ajungi să porţi în pântece şi apoi să strângi în braţe rodul unei IUBIRI…
FAMILIA e mult mai mult decât CARICATURA de familie pe care lumea o crează. Aşa că nu mai priviţi fără speranţă şi dăruiţi chiar şi când viaţa vă descurajează… Mulţumesc Cerului pentru familia pe care au creat-o părinţii mei, VĂ IUBESC ENORM! Şi sper să vină vremea când copii mei vor putea vedea în mine ceea ce eu văd în ei. TE IUBESC MAMĂ, TE IUBESC TATĂ!”
După ce și-a scris „Lecția de viață”, Celia a recunoscut că a făcut acest lucru cu ochii în lacrimi.
„Am plâns scriind, şi nu pentru că sunt prea sensibilă sau slabă….sunt mai puternică decât credeam. Am plâns pentru că iubesc atât de mult că-mi vine să plâng, pentru că nu ştiu cum să mulţumesc cerului pentru familia mea. Pentru că mi-e dor de tată şi pentru că scriam cu tot sufletul…”
 

Urmărește-ne pe Google News