Charlenei Wittstock, de la înotătoare de performanţă la prinţesa unui principat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Charlene Wittstock are origini modeste, dar fineţe şi eleganţa ei au convins pe toată lumea că rolul de viitoare prinţesă i se potriveşte perfect. Născută în Rhodesia (astăzi în Zimbabwe), ea este fiica cea mare din cei trei copii ai unei familii de clasă medie. A învăţat să înoate la vârsta de trei ani, şi, la vârsta de 10 ani, familia ei s-a mutat în Benoni, o suburbie a oraşului
Johannesburg din Africa de Sud, devenind cetăţeni ai acestei ţări. Copilăria şi cariera de sportivă înotătoare, care s-a încheiat în 2007 din cauza unei accidentări, au făcut din ea o femeie capabilă să se adapteze unor circumstanţe şi unei anumite discipline, aşa cum ea mărturiseşte.
Începutul frumoasei poveşti de dragoste cu prinţul Albert de Monaco a debutat în momentul în care prinţul a remarcat-o în costum de baie, reprezentând Africa de Sud la Jocurile Olimpice din 2000, şi a cerut managementului permisiunea de a o invita la cină. Şi-au petrecut întreaga seară vorbind şi râzând, şi gata. Se vor revedea în decembrie 2005 la Cape Town, când prinţul o invită din nou cină. În februarie 2006, se afişează împreună la Jocurile Olimpice de la Torino şi Albert o instalează la Monaco, într-unul din apartamentele palatului.
La cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes, jurnaliştii au comparat apariţia lui Charlene pe covorul roşu cu cea din 1955 a lui Grace Kelly, mama lui Albert, sperând ca frumoasa sud-africană să aibă parte de aceeaşi soartă fericită ca a vedetei care a devenit soţia prinţului Rainier de Monaco.
Ce se ascunde în spatele uşilor aurite?
Şi cu toate că viaţa se pare că i-a surâs frumoasei Charlene, adevărul este mult mai puţin roz.
Ea este destul de izolată în palatul din Monaco, pentru că nu ştie limba franceză, limba principatului, şi nici nu se străduieşte s-o înveţe, nu are prieteni şi nici o slujbă."A fost răutate, a fost gelozie în jurul meu, dar asta e de la sine înţeles. Oamenii cu care am interacţionat nu înţeleg umorul meu sud african. Deşi am întâlnit nişte oameni minunaţi de când trăiesc în Monaco, îi privesc pe toţi ca pe nişte cunoştinţe. Sunt doar două persoane pe care le consider prieteni", avea ea să povestească într-unul din puţinele interviuri pe care le-a dat, cel pentru Tatler Magazine, şi în care încă nu-i era frică să vorbească.
Ca să-şi umple timpul se ocupă de grădinărit, joacă golf, ia masa, înoată. Nu mai ridică greutăţi la gimnastica de întreţinere pentru a scăpa de muşchi şi pentru a da trupului ei o linie mai dulce, potrivită cu apariţiile la braţul prinţului atunci când este convocată, ocazii cu care zâmbeşte mult şi nu spune mai nimic. Presa a scris că, de-a lungul timpului, a suferit mai multe operaţii estetice, la nas, de scoatere a ridurilor, de mărire a sânilor, pentru a ajunge la o imagine perfectă, foarte apropiată de cea a fostei actriţe Grace Kelly, mama prinţului, spun gurile rele.
Cert este faptul că toate eforturile ei, inclusiv acela de a-şi educa stilul vestimentar sub supravegherea lui Karl Lagerfeld sau a lui Raph Lauren, sunt menite a-i fi pe plac viitorului ei soţ şi de a se ridica la nivelul cerinţelor pe care statutul de principesă îl cere.
Se va cuminţi playboy-ul Albert?
Prinţul Albert al II-lea de Monaco a împlinit, pe 14 martie, 53 de ani, în timp ce Charlene are numai 33. Fiul actriţei Grace Kelly şi al Prinţului Rainier al III-lea de Monaco este cunoscut pentru cuceririle sale. Angie Everhart, Brooke Shields, Naomi Campbell, Gwyneth Paltrow sau Claudia Schiffer au fost toate asociate cu el.
Prinţul Albert are şi doi copii nelegitimi, pe care, după ce a negat vehement că ar exista şi a ameninţat tabloidele cu judecata, i-a recunoscut. O fată acum adolescentă cu o turistă americană, agent imobiliar,Tamara Rotolo, şi un băiat mai mic, cu Nicole Coste, o stewardesă din Togo. Pe amândoi, Jazmin Grace şi Alexander, prinţul Albert i-a recunoscut în 2005, după ce i-a urmat tatălui său la tron. Amândoi poartă acum numele de Grimaldi şi, a fost făcut public, prinţul se îngrijeşte de creşterea şi educaţia lor. Cu toate acestea nici unul dintre ei nu poate fi însă urmaşul lui, Constituţia monegască stipulând că numai urmaşii proveniţi dintr-o căsătorie legitimă o pot face.
Deşi tatăl său, prinţul Rainier, a murit întristat că moştenitorul tronului nu s-a grăbit să se însoare, Albert a declarat că era hotărât să se căsătorească doar atunci când va găsi de cuviinţă.
Această zi a sosit, iar principatul Monaco nu a mai cunoscut o astfel de stare de efervescenţă de la căsătoria părinţilor prinţului Albert al II-lea. Căsătoria prinţului este aşteptată cu nerăbdare de locuitorii din Monaco, foarte ataşaţi de ideea de continuitate a monarhiei din micuţul principat, dar şi de milioane de oameni din întreaga lume, dornică să vadă încă o poveste cu prinţi, terminându-se cu happy-end.
