Bogdan Peșchir, trimis în judecată pentru „coruperea alegătorilor”. Mecanismul prin care e acuzat de finanțarea pe TikTok a campaniei lui Călin Georgescu din 2024
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Bogdan Peșchir, acuzat că ar fi dat aproximativ 290.000 de dolari către diverși influenceri și susținători ai lui Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale din 2024, au declarat vineri, 9 octombrie, surse judiciare pentru Libertatea.
Cuprins:
- Bogdan Peșchir, trimis în judecată de Parchetul General la aproape doi ani de la alegerile prezidențiale din 2024
- „Bogpr” era userul de pe TikTok acuzat în documentele SRI că ar fi finanțat campania lui Georgescu
- Călin Georgescu a fost deja trimis în judecată în două dosare: acuzații de propagandă legionară și tentativă de lovitură de stat
Bogdan Peșchir, trimis în judecată de Parchetul General la aproape doi ani de la alegerile prezidențiale din 2024
„Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracțiunii de corupere a alegătorilor (874 de acte materiale), în formă continuată”, a anunțat Parchetul General. Potrivit informațiilor Libertatea, este vorba despre Bogdan Peșchir.
„În rechizitoriu, procurorul a reținut că, în perioada 13 octombrie 2024, ora 19:01 – 27 noiembrie 2024, ora 21:00, inculpatul a dat foloase în valoare totală de 290.225,90 USD, în scopul determinării alegătorilor să voteze un anumit candidat la alegerile prezidențiale organizate în anul 2024”, susțin anchetatorii. Candidatul era Călin Georgescu.
Foloasele ar fi fost date în două modalități, potrivit procurorilor:
a) 868 de gifturi trimise pe platforma de socializare TIK TOK, în perioada 13 octombrie 2024, ora 19:01 – 27 noiembrie 2024, ora 21:00, în valoare de 251.065,11 USD, către 105 utilizatori
b) 6 transferuri de criptomonedă trimise în perioada 18 noiembrie 2024, ora 16:59 – 25 noiembrie 2024, ora 12:18, în valoare de 39.160,31 USD, către două persoane.
„Mecanismul de influențare a campaniei electorale s-a desfășurat, potrivit rechizitoriului, pe trei paliere execuționale”, susțin anchetatorii.
„I. Cooptarea unor influenceri cu expunere ridicată pe platformă și cu trecere în rândul persoanelor preocupate de teme și dezbateri electorale derulate în mediul virtual, prin remunerarea lor sistematică pentru promovarea și susținerea candidatului și a platformei sale (disimulate sub forma unor prezumtive activități creative derulate în cadrul unor sesiuni prelungite de conferințe LIVE pe platforma TIK TOK). De menționat că inculpatul influența în mod determinant temele abordate, direcționând alegătorii în mod implicit, dar neechivoc, să-și exprime opțiunea electorală pentru acest candidat, ca o modalitate de susținere a valorilor comune împărtășite de participanții la sesiuni. Practic, inculpatul antrena, sub formă de aport personal, cu ocazia prezenței în cadrul sesiunilor, resurse financiare masive, distribuite atât de către el, cât și de către creatorii de conținut, sub formă de gifturi și transferuri criptomonede;
II. Oferirea efectivă de către inculpat de gifturi în sesiuni online către alegătorii explicit- manifești ai candidatului și către potențialii votanți cooptați și angrenați în acest cadru, mai mult, conturându-se o idee a utilizatorilor platformei că, în cazul în care votează candidatul, vor primi gifturi de la inculpat;
III. Oferirea directă, prin transfer bancar, a unor sume de bani unor persoane interesate să-și manifeste opțiunea electorală pentru candidat și care și-au asumat sarcina să determine alte persoane din sfera relațională apropiată”, a precizat Parchetul General.
Procurorii mai spun: „Fiecare influencer primea 390 de lei pentru 20.000 de utilizatori. Deși angrenați în campania de sugestionare și influențare a potențialilor votanți, influencerii nu au reprezentat decât masa primordială critică controlată, orientată către determinarea votanților în a-și exprima opțiunea de vot în favoarea candidatului. Acest lucru se realiza prin prezentarea de campanii de promovare a platformei-program a candidatului ori a unui set de principii cu care acesta și votanții eventuali se identificau”.
„Prin acțiunea lor, materializată sub forma îndemnului generalizat la vot în cadrul sesiunilor LIVE, acești vectori de influență l-au ajutat în mod mașinal pe inculpat să își atingă scopul coruperii alegătorilor”, mai susțin anchetatorii.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Brașov pentru judecată, iar Peșchir va fi judecat în libertate.
„Bogpr” era userul de pe TikTok acuzat în documentele SRI că ar fi finanțat campania lui Georgescu
Reamintim că, potrivit documentului SRI prezentat în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, prezidată de fostul președinte Klaus Iohannis, utilizatorul contului de TikTok „bogpr” ar fi realizat mai multe donații pentru campania prezidențială a lui Călin Georgescu. Utilizatorul din spatele acestui cont era Bogdan Peșchir.
„Prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală. Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei”, a transmis Administrația Prezidențială imediat după ședința CSAT.
În martie 2025, după 4 luni de la dezvăluirile din CSAT și la 3 luni după alegerile anulate, Bogdan Peșchir a fost adus de „mascați” la sediul IGPR din Șoseaua Ștefan cel Mare, în urma perchezițiilor făcute într-un dosar penal ce vizează infracțiunea de corupere a alegătorilor. A fost prima dată când i s-a dezvăluit identitatea.
Călin Georgescu a fost deja trimis în judecată în două dosare: acuzații de propagandă legionară și tentativă de lovitură de stat
Reamintim că, în primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit pe locul 3.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT au arătat că Georgescu ar fi beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral.
Pe 8 decembrie 2024, mercenarul Horaţiu Potra a fost oprit de polițiști în trafic în comuna Măneşti, judeţul Prahova. În maşina Mercedes, condusă de Andrei Florin Lup și în care pasager era Potra, a fost găsit un arsenal de război cu care venea spre București.
Pe 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că ar fi comis instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale cu ajutorul mercenarilor conduși de Potra, după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procurorii au susținut atunci că gruparea Potra voia să se infiltreze în protestele organizate în București, imediat după anularea alegerilor, pentru a crea haos.
Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze pe 4 mai, în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, câștigate de Nicușor Dan în turul doi, contracandidat fiind George Simion.
Pe 2 iulie 2025, procurorii Parchetului General au anunțat că au finalizat cercetările și l-au trimis în judecată pe Călin Georgescu în primul dosar, pentru acuzații de propagandă legionară. Mai exact, anchetatorii l-au acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, fostul conducător al statului din perioada septembrie 1940 - august 1944, și la Corneliu Zelea Codreanu, fost lider legionar.
Pe 16 septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar, pentru complicitate la tentativă de acţiuni împotriva ordinii constituţionale alături de Horațiu Potra. Mai exact, a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat. Rechizitoriul procurorilor de la Parchetul General, consultat atunci de Libertatea, descria mecanismul prin care rețeaua pusă la punct de Potra și Georgescu ar fi lucrat pentru „răsturnarea ordinii constituționale”, „punând în pericol siguranța națională”.
