Fără doar și poate, Florin Răducioiu este unul dintre cei mai cunoscuți români în străinătate, datorită carierei pe care a avut-o în fotbal atât la echipa națională, cât și la echipele de club.
Cuprins:
Jucător la formații precum Dinamo București, Bari, Brescia, AC Milan, Espanyol Barcelona, West Ham, Stuttgart sau AS Monaco, fostul fotbalist a trăit în România, Italia, Spania, Anglia, Germania și Monte Carlo.
Ajuns la 56 de ani, Florin Răducioiu și-a amintit într-un interviu acordat pentru Gazetta dello Sport ce viață trăia în 2000.
„Când eram jucător, am avut cu siguranță niște vicii. La Monaco eram înnebunit după vin: cumpăram sticle de 10.000 de euro, organizam cine de lux la Monte Carlo... Trăiam ca un pensionar, regret puțin asta... Aș fi putut economisi niște bani și să-i investesc. Erau vremuri în care câștigai 80.000 de euro pe lună. Pe atunci era o sumă uriașă. Vreau să precizez că, oricum, acum stau bine din punct de vedere financiar.
La Milano organizam petreceri cu Hollywood-ul când se putea, iar Paolo Maldini era cel mai râvnit. La Verona, în schimb, mi-am pierdut capul după un fotomodel român... Aveam 21 de ani, eram frumos și bogat (n.r. - râde). Eram o figură de circ! Acea relație a durat un an și nu mă ajuta să-mi păstrez luciditatea în timpul meciurilor. La sfârșitul anului, am retrogradat”, a spus românul pentru ziarul din Italia.
Florin Răducioiu a vorbit și despre anii 1993 și 1994, care au fost cei mai buni din cariera lui, atât la AC Milan, cât și la naționala de fotbal a României.
„Pentru titlul de campion, Milan ne-a oferit câte un Rolex. Pentru Liga Campionilor era un bonus substanțial, de până la un milion de lire, în funcție, desigur, de importanța jucătorului în echipă. Eu am jucat doar 13 meciuri, dar acela a fost totuși cel mai bun sezon din cariera mea.
Eram o generație de aur: eu, Hagi, Dumitrescu, Lupescu. Cenușăreasa turneului mondial care a ajuns până în sferturi. Păcat de acele lovituri de pedeapsă blestemate împotriva Suediei: puteam visa la lucruri mari. Am marcat patru goluri și am devenit «Van Basten al Estului». Marco era idolul meu”, a adăugat fostul fotbalist.
Sportivul a fost întrebat și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Lucescu, nimeni altul decât antrenorul pe care l-a avut la Dinamo București și la Brescia.
„Un al doilea tată. Alături de el am devenit bărbat și fotbalist. Odată a organizat o petrecere pentru a-mi sărbători împlinirea vârstei de 16 ani într-o vilă a unui magnat sirian, la care au participat toți jucătorii echipei de seniori a Dinamo București. Pentru mine a fost un vis.
La Brescia ne făceau injecții intravenoase cu un lichid roz. Nu am înțeles niciodată prea bine ce era. Nimeni nu era obligat să le facă... Medicii spuneau că erau săruri minerale, iar ședința dura aproximativ o jumătate de oră. La Milan, în schimb, medicii dădeau pastile celor care doreau. Din când în când le luam: îmi spuneau că erau vitamine. Se părea că îmi sporeau rezistența la efort în timpul meciului. La Brescia, Bari și Verona veneau adesea comisarii antidoping după meciuri şi de multe ori eram eu cel ales. Nu am avut niciodată probleme”, a mai afirmat Florin Răducioiu.
El și-a amintit în Gazetta dello Sport și un episod despre care puțină lume știe: „După meciul Țara Galilor – România, meci care ne-a calificat la Cupa Mondială din ’94, m-am dus într-un pub și m-am îmbătat cu whisky până am leșinat. Am vomitat chiar și în taxi. A doua zi m-am trezit și m-am întors la Milanello cu avionul privat”!