Mergi direct la conținut »
Incredibil: Nadine nu a terminat liceul. La 40 de ani e în clasa a X-a la fără frecvență
Monden Libertatea > Entertainment > Monden > Incredibil: Nadine nu a terminat liceul. La 40 de ani e în clasa a X-a la fără frecvență

Incredibil: Nadine nu a terminat liceul. La 40 de ani e în clasa a X-a la fără frecvență

Pare greu de crezu, dar Nadine nu și-a terminat studiile liceale. Dezvăluirea a fost făcută chiar de vedeta care, la 40 de ani este clasa a X-a la fără frecvență.

De Dana Aramă,

Nadine, pe numele ei întreg Nadine Voindrouh, care anul acesta a împlint 40 de ani, s-a făcut remarcată în showbiz-ul din România după ce a partcvipat la show-ul „Școala Vedetelor”. Ulterior, vedeta a prezentat numeroase emisiuni de televiziune.

În viața privată, Nadine este căsătorită cu avocatul Dragoș Apostolescu, împreună cu care are un băiețel, Noah.

Nadine, care a fost pusă într-o situație stânjenitoare în urmă cu câteva zile, a dat acum o veste bombă, și anume că nu a terminat liceul. la 40 de ani, ea este clasa a X-a la fără frecvență.

„Mă numesc Nadine Voindrouh, am 40 de ani, sunt clasa a X a la fără frecvență și am scris o carte pe nume ” Îndeplinește-ți visurile și planul tău cu tine”.

În 2003 am dat examenul de bacalaureat, după ce am absolvit un liceu cu profil Matematică–Fizică. Am picat examenul la matematică, eu având deja biletul cumpărat pentru a pleca din ţară.
Nu am reluat examenul şi am plecat din ţară, vreme de 7 ani, timp în care am studiat 5 ani actoria în Los angeles, la şcoala de teatru şi film ” Lee Strasberg”, ca student full-time.

În 2010 m-am întors în ţară, m-am căsătorit, am făcut un copil şi am realizat că nu vreau să profesez actoria pentru că nu îmi place… Cumplit deznodământ după 5 ani de studiu. Mi am dat seama că ce îmi plăcea în școală, de fapt, era să fiu studentă. Era să citesc literatură universală şi să dezvolt personaje, însă nu era suficient pentru a face o carieră şi a prospera din asta.

Am decis, în România fiind, să dau la o facultate şi să studiez psihologia sau sociologia, însă mi-am amintit că nu am luat examenul de bacalaureat…

M-am reînscris la bac, însă am realizat că nota pe care o voi lua la bac, nu va reflecta omul care sunt azi, nivelul informaţiilor acumulate sau calitatea lor, cât nu va reflecta nici potenţialul meu academic. Nu m-am prezentat la examen şi am decis să mă reînscriu la liceu, din nou, din clasa a 9 a. Zis şi făcut.

Anul trecut am reînceput clasa a 9 a, la profil uman, pentru că ce să vezi, m-a prins vârsta de 40 de ani în calitate de umanistă…

Am vrut să mă înscriu la un liceu de stat, undeva în zona rurală, pentru ca femeile beneficiare ale asociaţiei mele nonprofit, să mă vadă ducându–mă la şcoală, şi poate aşa vor fi inspirate să îşi continue educaţia, indiferent de vârsta lor. Ştiut fiind faptul că lipsa educaţiei este principala cauză a sărăciei în familiile zonelor rurale.

Nu m-am putut înscrie la un liceu de stat, deoarece, in România, poţi face liceul gratuit, la stat, o singură dată, iar eu mă bucurasem o dată de acest privilegiu. Am întrebat unde pot plăti şi cât pentru a putea face liceul, din nou, la stat. Nu există precedent, se pare, aşa încât directorii liceelor unde am vrut să mă înscriu nu au ştiut să îmi dea un răspuns.

Am reuşit, în cele din urmă, să mă înscriu la un liceu privat, iar de anul trecut am devenit elevă în clasa a 9 a, profil uman/ filologie.

Ce însemna pentru mine reîntoarcere la şcoală

Pentru mine şcoala este ca o conexiune pierdută pe care am şansa să o repar. Reîntoarcerea la şcoală a devenit un simbol foarte important pentru tot ceea ce poate fi reparat/ vindecat/ refăcut, indiferent de vârstă.

Când sunt în bancă şi ridic două degete spunând ” Domnule profesor… “, mă transport în timp şi spaţiu şi redevin copilul care am fost, doar că de această dată, ” copilul” este în control, copilului nu îi este foame, frică şi nici nu se simte în plus. Reîntoarcerea la şcoală aduce vindecare copilului din mine, implicit vindecând diverse laturi ale omului care sunt azi, laturi care nu am, poate, habar că sunt în dezechilibru. Pentru că, din păcate, aşa funcţioneză lucrurile: Se întâmplă diverse în primii ani de viaţă, crezi că nu te-au afectat, dar ce să vezi, ani mai târziu, om în toată firea, plăteşti preţul acelor întâmplări.

Pentru prima oară în viaţă îmi fac lecţiile. Îmi fac lecţiile pentru că vreau, pentru că am penar, am caiete, am un birou, o lampă şi am un sistem întreg care mă susţine, familia. Pentru prima oară nu sunt pusă să fac altceva care să mă împiedice să studiez.

Când eram copil nu îmi făceam lecţiile, desi imi doream asta. Nu aveam nimic din tot ce am descris mai sus, iar asta s-a văzut în rezultatele mele academice.

Îmi place să învăţ, îmi place să aflu, îmi place să ştiu. Am fluturaşi în stomac în drum spre şcoală din cauza curiozităţii care nu-mi dă pace şi care mă face mereu să mă întreb “Oare ce am să învăţ azi ? ”

Am multe lacune şi multe calităţi. Orele de istorie m-au făcut să realizez că nu ştiu nimic despre istoria României, lucru care m-a întristat profund. Pentru că nu am informaţie, nu am cum să respect anumite momente storice, anumiţi lideri sau martiri, a căror implicare în anumite evenimente istorice îmi dau mie posibilitatea de a trăi în România, o ţară frumoasă, cu o limbă frumoasă şi cu nişte oameni minunați. Nu pot respecta nu pentru că nu vreau, ci pentru că nu ştiu pe cine şi de ce… Trist

Fac multe greşeli în scriere, însă nu simt jenă, nu pentru că nu am respect pentru limba română, ci pentru că ştiu că în fiecare zi mai învăţ ceva, în fiecare zi evoluez, progresez. În ritmul meu, aşa cum pe toate ar trebui să le facem. Fiecare în ritmul său”, a povestit Nadine pe blogul său.

„Nu am talent la geografie. Nu mi am pus vreodată problema, însă cu certitudine la geografie trebuie “tocesc” ( cum spun colegii), pentru natural nu pricep nimic. Râde toată clasa când ies la tablă şi chinui găsesc oceanul Indian… Râd şi eu.

Am iubit logica, anul trecut. Îmi plac argumentarea şi gândirea corectă… Am studiat cu plăcere.

Am descoperit iubesc matematica. Asta a fost o surpriză tare plăcută. Deşi de anul viitor nu mai fac matematică, fiind profil uman, şi deşi matematica de uman este mai lejeră, eu fac totuşi meditaţii săptămânale, studiind după culegeri cu exerciții și de olimpiadă. Am de gând studiez matematica până la finalul liceului şi ajung fac mereu exerciţii de olimpiadă. Cred la nivel inconştient, matematica a devenit un fel de călcâi al lui Ahile. Cred undeva în capul meu, matematica este percepută ca pe un obstacol, iar omul care sunt, întotdeauna transformă obstacolele în oportunităţi, în avantaje, aşa încât am ajuns să investesc în matematică mai mult decât în gramatica, deşi, ai zice de gramatică am nevoie mai mult, având în vedere scriu în fiecare zi. Însă respect felul în care prioritizez matematica, înţelegând are legătură cu iţele încurcate ale creierului uman şi nicidecum cu logica

Iubesc şcoala la care duc. Este curată, iar profesorii au o dublă calitate, atât profesională, cât şi umană. Le sunt recunoscătoare pentru profesionalismul lor. Am și profesori preferați pe care vreau să îi impresionez cu temele mele… ca un copil

Îmi iubesc colegii. Oameni mari, cu copii acasă, cu serviciu, cu griji şi neajunsuri (unii dintre ei), care au înţeles au nevoie de educaţie, şi vinvin în fiecare săptămână cu lecţiile făcute sau nefăcute, cu speranţa or treacă anul şi cu bucurie mai e puţin şi vor avea diplomă, pentru de această dată, ei sunt în controlul vieţii lor şi al destinului lor. Îi admir, îi respect, îi iubesc”, a mai spus vedeta.

Nadine a scris și o carte, „Îndeplinește-ți visurile și planul tău cu tine”.

„Este o carte despre construcția și reconstrucția vieții. Despre cum să construiești o viață, bucată cu bucată, o viață bună sau o nouă viață bună și frumoasă.

Cartea are în cuprins tehnici de identificare a visului vieţii tale, tehnici de dezvoltare a unui plan şi a unei strategii care duc la îndeplinirea acelui vis, cât şi transformarea obstacolelor în oportunităţi, schimbarea gândurilor şi a mentalităţii; toate menite ţi transforme viaţa într-o viaţă plină de satisfacţii, o viaţă prosperă şi de calitate.

Am scris cartea dintr-o mare nevoie personală de a împărtăşi uşurinţa cu care putem ajunge trăim viaţa pe care ne-o dorim, independent de realitatea în care ne aflăm, de trecutul nostru, de ce spun cei din jurul nostru, de ţara în care trăim, de guvernul care conduce ţara etc. etc.

Am mai scris această carte și pentru că sunt exemplul viu că din sărăcie putem ajunge la prosperitate, din ignoranță putem ajunge la cunoaștere, din singurătate, putem ajunge la iubire și la afecțiune.

Indiferent de obstacolele din viaţa noastră, noi putem trăi o viaţă prosperă şi de calitate, dacă luăm decizia ca asta se întâmple; iar pentru a demonstra asta, am un întreg capitol de exemple despre oameni care deşi sunt infirmi, deşi s au născut în sărăcie sau au avut tot soiul de obstacole care, aparent, păreau a-i condamna la o viaţă nefericită, fiecare în parte ia decizia de a-şi revoluţiona existenţa şi a-şi transforma viaţa după bunul plac.

Cartea are la bază cercetare în domeniile psihologiei, nlp, mindfulness şi alte tehnnici de transformare a vieţii, împreună cu multe experienţe din viaţa mea personală, a explicat vedeta.


Citește și: INTERVIU EXCLUSIV cu fiica ucigașului Mihaelei Runceanu, la 28 de ani de la crima care a zguduit România


 

 
 
Close
Close
Închide